Ediția 2010

Pagina 201

care nu au contribuit la fondul de pensii pentru perioade cumulate de maxim 5 ani.

• - Crearea unui mediu favorabil menţinerii în activitate a persoanelor care

doresc să rămână active pe piaţa forţei de muncă după ieşirea la pensie

• - Se propune stimularea obţinerii de contribuţii sociale în zona

agriculturii, prin implementarea efectivă a legii nr. 263/2008 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor. Există pericolul real ca, peste 10 – 20 de ani, din cauza faptului că persoanele din zona rurală nu contribuie la sistemul public de pensii, acestea să rămână fără mijloace de existenţă şi în consecinţă să apeleze la acordarea pensiei minime, deci la asistenţa socială.

Venituri suplimentare la bugetul asigurărilor sociale de pensii

Asigurarea agricultorilor. Conform legii 263/2008, pivind sistemul de pensii sociale şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor; A fost amânată nejustificat aplicarea. Vsuplimentar/an = Nr.asig. x Contrib.lunară/medie x 12 luni, = 2,2 mil. X 120 lei x 12 luni, = 3.168 mil. lei > 750 mil. Eu Asigurarea persoanelor fizice autorizate, membrii asociaţii familiale, manageri, administratori firme şi acţionari unici.

Vsuplimentar/an = Nr.asig. x Smediu brut x Cota CAS x 12 luni, = 1 mil. X 1.800 lei x 10,5/100 x 12 luni, = 2.268 mil. lei > 540 mil. Eu

TOTAL VENITURI SUPLIMENTARE:

La BAS/an = Vs/an1 + Vs/an2 = 750 mil.Eu + 540 mil.Eu = 1.290 mil. Eu

b) In zona CHELTUIELILOR. Ţinta principală pe termen mediu, pe măsură ce colectarea se va îmbunătăţii iar numărul şi valoarea contribuţiilor vor creşte, este asigurarea

201 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 202

valorii punctului de pensie corelat cu salariul brut. În acest scop sunt necesare măsuri de reformare a actualului sistem de pensii.

Se propune introducerea posibilităţii ca anumite grupuri de salariaţi, din anumite domenii de activitate – personal din mediul bancar, militari, diplomaţi, parlamentari şi personal parlamentar , dar şi pesonal care activează în sectoare încadrate în actualele grupe de muncă (mineri, siderurgişti, personal aeronautic etc) – să poată să participe la fonduri de pensii ocupaţionale, în scopul asigurării unor pensii ocupaţionale care, pe de o parte, să completeze la bătrâneţe veniturile provenite din pensia publică, iar pe de altă parte, să le asigure mijloace de existenţă în perioada în care, din diverse motive, nu mai pot activa în ocupaţia respectivă, eventual până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public. Contribuţiile la aceste fonduri de pensii ocupaţionale ar urma să fie suportate de către patroni şi salariaţi, în proporţii stabilite prin contractele

colective de muncă, eventual prin redirecţionarea către aceste fonduri a actualelor contribuţii suplimentare datorate în prezent la sistemul public pentru activităţi prestate în condiţii speciale sau deosebite de muncă.

III. Asistenţă socială

Este necesară modernizarea sistemului de asistenţă socială pentru a permite un acces adecvat al populaţiei îndreptăţite la beneficiile lui. Susţinerea publicului pentru politicile de protecţie socială se poate obţine doar în măsura în care acesta nu vizează doar atenuarea stării de sărăcie/precaritate/excludere, ci este şi un mecanism de susţinere a ascensiunii sociale.

Obiective operaţionale 1. Asistenţă specifică acordată grupurilor sociale dezavantajate: a) crearea unor mecanisme instituţionalizate care să permită monitorizarea şi evidenţierea permanentă a acestor categorii sociale; b) dezvoltarea continuă a unor servicii destinate rezolvării problemelor specifice acestor grupuri sociale. 2. Combaterea sărăciei şi promovarea incluziunii şi protecţiei sociale pentru reducerea cu 25% a numărului persoanelor care trăiesc sub pragul naţional de sărăcie. 202 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 203

• - Asigurarea unui sistem de asistenţă socială eficient şi flexibil în funcţie

de un set de factori de risc social, cum sunt: veniturile pe membru de familie; vârsta; starea de sănătate; domiciliu; sezon; numărul membrilor de familie, ş.a.; 3. Stimularea investiţiilor publice şi private într-un sistem integrat de asistenţă socială performant, pentru protecţia persoanelor în vârstă, cu dizabilităţi, fără locuinţă şi fără venituri şi a altor persoane aflate în situaţii de risc social şi care au nevoie permanent sau temporar de protecţie 4. Legiferarea posibilităţii ca beneficiarul de venit minim garantat adult, în putere de muncă, să primească şi venituri din ocupare ocazională, limitat şi sub condiţia efectuării orelor de muncă în folosul comunităţii. 5. Reducerea polarizării sociale prin reducerea sarcinii fiscale suportată de contribuabilii cu venituri modeste: (1) Prin introducerea TVA redusă şi

superredusă pe bunurile şi serviciile esenţiale şi (2) Prin introducerea impozitului diferenţiat şi progresiv pe veniturile personale 6. Aplicarea pincipiului „solidaritate pe măsura responsabilităţii”, prin introducerea unor măsuri de tipul: (1) Indemnizaţie de şomaj echitabilă. (Este necesară reintroducerea stabilirii indemnizaţiei de şomaj proporţional cu salariul, în cote care să ţină cont de stagiul de cotizare; (2)Pensie de stat echitabilă. Este necesară legiferarea introducerii unei opţiuni a asiguratului de a rămâne în activitate – la locul său de muncă anterior ocupat şi fără ca angajatorul să-l poată obliga să se pensioneze; (3) Contul social şi asistenţă socială "à la carte". Introducerea unei metode de evaluare a actelor/activităţilor individuale de solidaritate socială (voluntariat, donaţii cu scop social, participare activă la proiecte sociale locale, etc.) şi recompensarea

lor prin stabilirea unor preferinţe la accesarea ulterioară a unor beneficii din partea statului sau a comunităţii locale; (4) Parteneriat cu entităţile economiei sociale.

IV. Securitatea şi legislaţia în muncă

Obiective operaţionale 1. Consolidarea securităţii şi sănătăţii la locul de muncă - aplicarea principiului flexicurităţii: a) promovarea măsurilor întreprinse în cadrul strategiei europene pentru ocuparea forţei de muncă: ¾ încurajarea învăţării de-a lungul vieţii: 203 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 204

• - reducerea ratei abandonului şcolar sub 10% până în anul 2020;
• - creşterea, până în anul 2020, a proporţiei persoanelor cu vârsta

cuprinsă între 30 şi 34 de ani care au absolvit instituţii de învăţământ superior sau echivalente la cel puţin 40%. ¾ îmbunătăţirea sprijinului acordat celor care îşi caută un loc de muncă; ¾ promovarea şanselor egale pentru toţi şi a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi; ¾ măsuri de natură să contribuie la dezvoltarea flexicurităţii:

• - adaptarea la flexibilizarea pieţei forţei de muncă, în care

mobilitatea ridicată a locurilor de muncă şi implicit a lucrătorilor joacă un rol important,

• - dezvoltarea unor mecanisme de protecţie socială fezabile şi

adaptate noilor realităţi;

• - o politică activă de disciplinare a pieţei forţei de muncă, prin

care se va urmări limitarea activităţilor ”la negru”, motivarea angajatului şi a angajatorului să-şi înregistreze activitatea;

• - menţinerea interesului persoanelor care se află temporar în

şomaj pentru sporirea calificării lor şi evitarea riscului complacerii în acceptarea pauperităţii şi asigurarea unei subzistenţe bazate pe ajutorul de şomaj şi activităţi la limita legii de tipul ”muncii la negru”. b) îmbunătăţirea mecanismelor de protecţie solidară a lucrătorilor din mediul privat şi susţinerea mişcării sindicale din acest sector tot mai important al economiei. 2. Lupta pentru combaterea muncii la negru: a) promovarea unei legi prin care va sancţiona cu amendă penală angajatorul care acceptă şi încurajează munca la negru. Agentul constatator care ignoră cu bună ştiinţă aceste ilegalităţi, se constituie şi el la rândul său în complice;

b) în paralel cu aceste măsuri coercitive, trebuiesc luate măsuri stimulative de genul celor menţionate la capitolul referitor la crearea şi păstrarea locurilor de muncă; c) promovarea unei campanii de protejare a copiilor folosiţi în ”munca la negru”, cu scopul scăderii abandonului şcolar şi infracţionalităţii infantile.

204 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 205

V. Salarizare

Obiective operaţionale 1. Creșterea salariului minim brut pe țară la nivelul coşului minim de consum; 2. Salariul minim brut pe țară după alinierea la coșul minim de consum va crește la cel puțin 50% din salariul mediu brut pe economie; 3. Revenirea cât mai rapidă, prin aplicarea prevederilor legale, la salariile anterioare aplicării măsurilor de austeritate; 4. Eliminarea diferenţei salariale între femei şi bărbaţi pe piaţa muncii potrivit principiului plată egală pentru muncă de valoare egală. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării va fi împuternicit să deruleze anual ancheta privind egalitatea condiţiilor de muncă şi plată privind grupurile defavorizate, bărbaţi-femei etc.

VI. Protecţia persoanelor cu handicap

Obiective operaţionale 1. Crearea unui sistem eficient de formare, orientare profesională şi angajare a persoanelor cu handicap; 2. Dezvoltarea unei reţele de specialişti pentru consiliere şi informare privind locurile de muncă destinate persoanelor cu handicap.

VII. Protecţia familiei şi copilului

Obiective operaţionale 1. Dezvoltarea de servicii sociale pentru îngrijirea copiilor şi a persoanelor dependente de familie şi dezvoltarea unui sistem de muncă la domiciliu; 2. Concilierea vieţii de familie cu viaţa privată: a) creşterea numărului de grădiniţe cu orar prelungit şi de iniţierea în şcolile publice din România a unor programe de tip ”after school”; b) promovarea unei campanii de schimbare de atitudini cu privire la modul în care se obişnuieşte împărţirea rolurilor şi responsabilităţilor domestice. 205 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 206

3. Sprijin pentru părinţi: a) acordarea de sprijin financiar timp de 3 ani persoanelor unic întreţinător de familie; b) promovarea unor mecanisme de sprijin a tinerelor mame, şi de asigurarea unui echilibru între viaţa de familie pe de o parte şi cea profesională, pe de altă parte. 4. Protejarea drepturilor copilului prin măsuri generatoare de efecte imediate: a) consolidarea sprijinului financiar acordat părinţilor la naşterea copilului; b) asigurarea accesului la o bună îngrijire şi educaţie preşcolară prin consolidarea şi dezvoltarea reţelei de creşe şi grădiniţe;

c) asigurarea unui pachet consistent de sprijinire a fiecărui copil la începutul anului şcolar - sub forma unor rechizite şi materiale educaţionale – manuale, caiete etc., iar nu sub formă financiară care ar putea să fie utilizată ulterior de familie în alte scopuri; d) dezvoltarea programelor de tip ”after school”; e) implicarea autorităţilor locale în limitarea fenomenului de abandon şcolar. 5. Egalitatea de gen: a) promovarea includerii în agenda guvernamentală a problematicii egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi:

• - plată egală pentru muncă de valoare egală;
• - tratament egal la locul de muncă;
• - tratament egal cu privire la sistemul de securitate socială;
• - protecţia pe perioada de maternitate;
• - nediscriminarea lucrătorilor cu normă redusă (femeile

lucrează în general cu normă redusă în comparaţie cu bărbaţii);

• - acordarea de sprijin financiar timp de 3 ani persoanelor unic

întreţinător de familie;

• - plan naţional care să acţioneze pentru egalitatea de şanse între

femei şi bărbaţi.

• - parteneriat între autorităţile centrale şi cele locale în vederea

facilitării elaborării şi adoptării politicilor şi strategiilor naţionale şi

206 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 207

locale pentru abordarea violenţei împotriva femeii în familie.

• - finalizarea descentralizării serviciilor sociale în domeniul

violenţei în familie în vederea responsabilizării autorităţilor locale privind această problematică, precum şi asigurării resurselor financiare necesare

VIII. Profesiile liberale

• - Sprijinirea înfăptuirii obiectivelor înscrise în statutele profesiilor

liberale;

• - Sprijinirea, sub diverse forme, a tinerilor care acced în profesiile

liberale (medici, avocați, notari, contabili și experți contabili, mediatori, executori judecătorești, topometriști, experți în cadastru, arhitecți, artiști etc);

• - Stimularea creării de cabinete/birouri ale membriilor profesiilor

liberale în mediul rural, în orașe mici și în zone defavorizate;

• - Modificarea Codului de procedură fiscală, în sensul reglementării

unei proceduri clare și simple privind formele de exercitare a profesiilor liberale.

IX. Dialogul social

PSD îşi propune reluarea la nivel instituţional a dialogului social prin implicarea partenerilor sociali (sindicate, patronate, ONG-uri) în actul decizional. În acest scop vor fi reluate discuţiile privind îmbunătăţiri legislative pe următoarele domenii: sindicate, contracte colective de muncă, conflicte de muncă, patronate, funcţionari publici, inspecţia muncii, codul muncii, societăţi comerciale, ş.a.m.d. În viziunea PSD, instituţia dialogului social reprezintă o componentă fundamentală a statului de drept şi a democraţiei. Restabilirea legăturilor cu componentele societăţii reprezintă una dintre obligaţiile de onoare ale social- democraţilor români, doar în acest fel putându-se reconsolida legăturile de încredere dintre guvernanţi şi guvernaţi. Viitorul nu se poate impune doar prin voinţa unei singure persoane, indiferent de „intenţiile bune”, dar se poate

construi în jurul unei solidarităţi sociale bazate pe dialog. 207 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 208

208 PROIECT România Corectă – România Socială