Ediția 2010

Pagina 217

¾ manifestarea tendinţelor de autonomizare a unor zone sau regiuni, pe baza criteriilor etnice şi confesionale; ¾ accidente tehnologice sau naturale cu efecte transfrontaliere; ¾ diminuarea accesului la resurse strategice, tehnologice şi echipamente informaţionale de vârf; ¾ creşterea interesului, în unele medii de afaceri din străinătate, pentru obţinerea, prin operaţiuni financiare ilegale, a pachetului majoritar de acţiuni la unele societăţi producătoare şi utilizatoare de substanţe chimice, materiale şi tehnologii strategice din ţara noastră, în vederea exploatării lor, direct sau prin intermediar, în zone de conflict ori aflate sub embargo.

3. Obiective de guvernare

Obiectivele specifice ale PSD în domeniul siguranţei cetăţeanului şi ordinii publice vizează:

• • Impunerea respectării legii şi a egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa ei;
• • Respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor;
• • Apărarea proprietăţii publice şi private;
• • Diminuarea fenomenului infracţional, asigurarea climatului de

normalitate civică, de ordine şi siguranţă publică;

• • Prevenirea oricăror acţiuni cu caracter terorist;
• • Reducerea violenţei stradale în locurile de agrement, în şcoli şi în jurul

acestora, în cartiere etc.;

• • Asigurarea transparenţei şi eficienţei muncii de poliţie;
• • Controlul parlamentar al acelor activităţi care presupun restrângerea

temporară a unor drepturi cetăţeneşti;

• • Organizarea eficientă a activităţilor de ordine şi siguranţă publică ce se

realizează pentru menţinerea, asigurarea şi restabilirea ordinii publice – acţiunea în timp real.

4. Direcţii de acţiune 217 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 218

Managementul instituţional

• • Definirea conceptuală a unui singur sistem de ordine şi siguranţă

publică: autoritate centrală – autorităţi locale, prin reconfigurarea structurilor teritoriale de ordine publică pe baza parteneriatului cu autorităţile locale.

• • Realizarea unei conlucrări eficiente a trinomului cetăţean-poliţist-

magistrat.

• • Eliminarea haosului legislativ din domeniul drepturilor şi

responsabilităţilor personalului din domeniu, prin unificarea acestora într- un singur act (Statutul Poliţistului).

• • Îmbunătăţirea raportului dintre cantitatea resurselor alocate şi

rezultatele obţinute în ce priveşte siguranţa cetăţeanului şi a comunităţilor, în urma unei monitorizări anuale.

• • Redimensionarea schemei de personal şi a bugetului unor componente

importante ale Ministerului de Interne (în special Inspectoratul General al Jandarmeriei), în vederea optimizării acestora. O atenţie specială va fi acordată îmbunătăţirii cadrului logistic şi tuturor aspectelor necesare bunei desfăşurări a activităţii (materiale de protecţie, carburant, medicamente şi asistenţă medicală ş. a.).

• • Integrarea Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră în

Inspectoratul General al Poliţiei Române, în vederea gestionării eficiente a cazuisticii şi resurselor alocate, în condiţiile acoperirii necesarului de personal calificat la un nivel satisfăcător şi a asigurării unităţii de comandă.

• • Reînfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog ca responsabil integrator al

programului naţional de luptă împotriva drogurilor. În acest fel vor fi continuate campaniile publice de atragere a atenţiei asupra efectelor negative ale consumului de droguri.

• • Înfiinţarea Poliţiei Metropolitane în marile aglomerări urbane.
• • Utilizarea tehnologiei informaţiei pentru eficientizarea şi

debirocratizarea sistemului informaţional din structurile administrative (resurse umane, logistică, financiar).

• • Realizarea unor parteneriate cu sindicatele din Ministerul

Administraţiei şi Internelor pentru realizarea unui dialog eficient, care să

218 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 219

conducă la rezolvarea rapidă şi mulţumitoare a eventualelor revendicări sociale.

• • Punerea sub control parlamentar a D.G.I.P.I.
• • Garantarea echidistanţei poliţiştilor faţă de viaţa politică şi actorii

politici ai comunităţilor.

• • Reevaluarea sistemului de formare şi pregătire profesională şi

reorientarea acestuia spre asimilarea de competenţe şi aptitudini profesionale.

• • Creşterea capacităţii operative a structurilor de intervenţie rapidă în

vederea gestionării calificate a tuturor problemelor pe linie de ordine publică.

• • Asigurarea unor condiţii de muncă şi salarii decente pentru toate

cadrele Ministerului Administraţiei şi Internelor (inclusiv prin acordarea sporului de fidelitate şi a primei de concediu pentru angajaţi).

• • Acordarea unui sprijin pentru cumpărarea unei locuinţe personale,

având în vedere că poliţiştii stau, pe perioada exercitării profesiei, în locuinţe de serviciu, iar la pensie acestea trebuiesc restituite.

• • Eliminarea deficitului de personal din mediul rural.
• • Consolidarea funcţionării sistemului naţional de date genetice.
• • Construirea a patru închisori noi pe teritoriul României. În contextul

aplicării eficiente a legilor, numărul deţinuţilor din sistemul concentraţionar românesc va creşte semnificativ. Pentru a elimina necesitatea amnistiilor, dar şi pentru a aduce condiţiile de viaţă din închisori la nivele europene, construcţia unor noi închisori va fi realizată în maxim 3 ani.

Îmbunătăţirea managementului situaţiilor de urgenţă

• • Înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă (A.N.S.U.), ca

organism interinstituţional, prin reorganizarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (I.G.S.U.) şi prin transferul unor competenţe către autorităţile locale şi îmbunătăţirea pregătirii, dotării şi modalităţilor de intervenţie.

• • Creşterea ponderii A.N.S.U. în bugetul ministerului. Acest lucru va

implica îmbunătăţirea dotării şi înzestrării cu tehnică, echipamente, aparatură şi materiale de intervenţie a structurilor operative, atât din

219 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 220

fonduri bugetare, cât şi prin utilizarea fondurilor nerambursabile oferite de Uniunea Europeană.

• • Creşterea calităţii asistenţei medicale de urgenţă şi descarcerare prin

îmbunătăţirea pregătirii personalului şi investiţii în dotare.

• • Participarea la programul ARGUS, mecanism ce vizează extinderea

sistemului de alertă în cazul unor crize, pentru coordonarea programelor de managementul crizelor coordonate de Comisia Europeană.

Prevenirea, combaterea şi reducerea infracţionalităţii

• • Promovarea activităţilor de analiză, cunoaştere, anihilare şi

destructurare a oricăror grupuri infracţionale, concomitent cu îmbunătăţirea muncii de poliţie pe baza informaţiilor (Intelligence lead policy).

• • Implementarea unui Program Naţional pentru Stoparea Criminalităţii.

Acesta va funcţiona pe trei piloni: prevenirea infracţiunilor, aplicarea legii şi reinserţia socială a persoanelor care şi-au ispăşit pedeapsa conform legii. Programul va avea rolul de a ierarhiza şi coordona activităţile care au ca scop menţinerea siguranţei şi ordinii publice.

• • Accelerarea luptei împotriva crimei organizate (cu accent pe zone

deficitare din punctul de vedere al siguranţei cetăţeanului, precum Craiova şi Bucureşti). Vizibilitatea acestor acţiuni trebuie maximizată printr-o colaborare de durată cu mass-media locală şi naţională.

• • Implementarea unui model eficient de voluntariat pe linia securităţii

cetăţenilor României.

• • Creşterea nivelului de siguranţă publică în şcoli, zone sărace sau aflate

la periferia oraşelor. Acest obiectiv va fi realizat pe baza unei strategii complexe care va include iniţiative în domeniul asistenţei sociale, dezvoltarea de oportunităţi economice (împreună cu administraţia locală) şi co-interesarea societăţii civile pentru prevenirea criminalităţii.

• • Reducerea incidenţei violenţei domestice şi violenţei faţă de copii prin

campanii naţionale de educare a populaţiei.

• • Creşterea numărului de poliţişti de origine romă în secţiile de poliţie

care deservesc astfel de zone cu populaţie majoritar romă.

• • Combaterea traficul de fiinţe umane prin eforturi intense de educare a

populaţiei de sex feminin, mai ales în oraşele mici şi în mediul rural.

220 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 221

• • Îmbunătăţirea răspunsului Poliţiei Române la provocarea criminalităţii

informatice. Creşterea gradului de informatizare a societăţii româneşti a condus la apariţia unui nou tip de infracţiuni care pot afecta segmente importante ale populaţiei. PSD va susţine combaterea criminalităţii informatice (în special phishing) şi va înăspri legislaţia cu privire la protecţia datelor personale.

Creşterea siguranţei stradale şi rutiere

• • Reducerea numărului de accidente auto atât în mediul urban cât şi în

mediul rural. o Şoferii cu venituri mari vor fi responsabilizaţi prin corelarea cuantumului amenzii cu valoarea maşinii, după modelul practicat în unele state europene. o Extinderea reţelei de supraveghere video a traficului în mediul urban precum şi pe toate drumurile naţionale şi europene pentru reducerea numărului de accidente şi încurajarea unei conduite civilizate în trafic.

• • Consolidarea rolului şi capacităţii de acţiune a poliţiei de proximitate, în

urma unei consultări care va implica atât opinia publică cât şi experţi români şi din străinătate.

• • Reluarea acţiunilor de educaţie rutieră şi civilă în şcoli. Cooperarea cu

Ministerul Educaţiei şi organizaţii neguvernamentale pentru educarea liceenilor şi studenţilor în legătură cu acest subiect.

• • Reglementarea şi monitorizarea strictă a firmelor private de protecţie şi

pază, în scopul eliminării abuzurilor.

Reducerea impactului criminalităţii organizate şi terorismului

• • Creşterea interoperabilităţii dintre organele de menţinere a ordinii publice

şi de aplicare a legii conform modelelor europene.

• • Combaterea criminalităţii transfrontaliere, principala cauză a traficului şi

consumului de droguri din România.

• • Dezvoltarea mecanismelor de cooperare cu instituţiile similare MAI din

zona Mării Negre, în special în domeniul combaterii criminalităţii organizate. O atenţie specială va fi acordată cooperării cu Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova.

221 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 222

• • Pregătirea unor misiuni externe complexe de asigurare a ordinii publice în

cadrul misiunilor ONU în zone post-conflict.

Aderarea la spaţiul Schengen şi securizarea frontierei externe

• • Armonizarea legislaţiei privind activitatea M.A.I. în domeniul ordinii

publice cu reglementările europene în sensul asigurării deplinei compatibilizări cu organismele poliţieneşti din Uniunea Europeană.

• • Respectarea priorităţilor stabilite prin Programul de la Haga în domeniul

libertăţii, securităţii şi justiţiei (lupta împotriva terorismului, managementul migraţiei, graniţele interne şi externe, vizele, zona de azil comun, integrarea, securitatea în schimbul de informaţii, lupta împotriva crimei organizate şi justiţia penală şi civilă).

• • Definitivarea procesului de integrare în sistemele europene de raportare,

control şi monitorizare a criminalităţii.

• • Conlucrarea eficientă în cadrul agenţiei europene „Frontex” în vederea

gestionării integrate a frontierelor.

• • Conectarea la Sistemul Informatic Schengen şi menţinerea unor standarde

înalte în ceea ce priveşte utilizarea acestuia prin dezvoltarea unor programe intensive de training pentru personalul calificat să-l utilizeze.

• • Implementarea unui program pentru relocarea în alte structuri de ordine

publică a poliţiştilor din zonele care, după aderarea la spaţiul Schengen, vor deveni frontiere interne ale UE.

• • Aducerea Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei la parametrii

necesari pentru o înaltă funcţionalitate. Această iniţiativă va aduce o îmbunătăţire semnificativă a capacităţii statului român de a supraveghea frontierele sale care, în nord şi est, reprezintă limite ale UE.

• • Susţinerea reţelei LEN (Legal Enforcement Network) care să faciliteze un

mai mare schimb de informaţii între forţele de poliţie ale statelor membre ale Uniunii Europene.

• • Creşterea eficienţei acţiunilor desfăşurate de către structuri ale

Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră în condiţiile în care România este un stat-graniţă al Uniunii Europene.

Prin realizarea obiectivelor şi măsurilor cuprinse în prezentul program de guvernare vom asigura tuturor cetăţenilor starea de normalitate, legalitate şi siguranţă care permite exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale, 222 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 223

întărirea autorităţii şi credibilităţii structurilor statului şi consolidarea poziţiei României în rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene, ca un spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.

III. Dezvoltarea Regională

Realizarea unei politici regionale sustenabile presupune capacitatea instituţională de a proiecta, implementa şi monitoriza la nivelul regiunii de dezvoltare a politicilor de coeziune şi coordonarea acestor politici la nivel naţional pe cicluri mai lungi, de preferat egale cu ciclurile de finanţare europeană. La momentul actual, în România, Regiunile de dezvoltare şi Agenţiile de Dezvoltare Regională au un rol redus iar capacitatea acestor entităţi de a influenţa propunerile guvernului este pur simbolică. Prin legea de funcţionare, conducerea lor se bazează pe sistemul rotativ, cu schimbarea preşedintelui după 6 luni sau un an, cu influenţe negative asupra calităţii şi stabilităţii managementului. Astfel, Agenţiile Regionale nu sunt capabile să proiecteze strategii şi să implementeze proiecte de anvergură şi nici să se coordoneze cu

celelalte regiuni atunci când sunt implicate proiecte de mare amploare. Motivele pentru care situaţia este de o aşa natură sunt multiple şi intercorelate. Trei dintre ele se cuvin a fi menţionate. În primul rând, dezvoltarea regională a fost considerată o necesitate exogenă. Conceptul trebuia împrumutat din exterior şi adoptat ca o necesitate formală a aderării şi nu ca o nevoie naturală de dezvoltare. De aceea, dezvoltarea regională a devenit un scop în sine şi nu ceea ce este de fapt – un instrument strategic menit să conducă la o îmbunătăţire a nivelului de trai al populaţiei. În al doilea rând, dezvoltarea regională s-a dorit a fi realizată cu un sistem administrativ mult prea centralizat şi mult prea rutinat. Deşi au fost create structuri noi, cu atribuţii specifice, care să sprijine procesul de dezvoltare regională, ele au fost de fapt integrate aceluiaşi sistem. Deciziile cele mai

importante se iau la centru, iar resursele sunt de asemenea gestionate la centru. Aşa-numita descentralizare realizată în ultimul timp şi doar în anumite sectoare a însemnat doar un transfer de atribuţii şi responsabilităţi de la nivelul guvernamental la autorităţile administraţiei publice locale. Resursele însă au rămas în acelaşi loc. Mai mult, finanţarea a fost într-adevăr diferenţiată, dar ea nu a vizat creşterea economică a regiunilor rămase în urmă, ci satisfacerea unor

223 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 224

obiective şi interese politice. Reala descentralizare presupune o dublă autonomie: decizională şi financiară. În al treilea rând, dezvoltarea regională nu a beneficiat de principalul său stimulent: fondurile europene. Pentru a reduce decalajele de dezvoltare ce există între România şi Uniunea Europeană, pentru următorii şapte ani (2007-2013), ţara noastră dispune de peste 19 miliarde de euro, ce sunt alocaţi prin instrumentele structurale specifice politicii de coeziune economică şi socială. Din punct de vedere statistic au fost utilizate doar aproximativ 12% din fondurile disponibile. Ca plăţi efectuate însă către contractori, suma primită efectiv este mai mică.

Obiectivele PSD

Pentru perioada următoare, precum şi în perspectiva viitorului cadru financiar european (2013-2020), PSD îşi propune următoarele obiective de dezvoltare regională: ƒ Reducerea decalajelor dintre regiunile sărace şi cele dezvoltate, prin sprijinirea cu prioritate a regiunilor sărace ƒ Întărirea administrativă a regiunilor, pentru a fi mai dinamice şi mai eficiente ƒ Reducerea decalajelor dintre urban şi rural, cu accent deosebit pe sprijinirea mediului rural ƒ Stimularea cooperării între regiuni, precum şi în interiorul regiunilor, între judeţe ƒ Finanţarea unor domenii prioritare, pentru asigurarea unor minime

de dezvoltare în fiecare regiune. Ţintele dezvoltării regionale trebuie să fie măsurabile, astfel încât fiecare regiune să ajungă să aibă: o Un centru universitar evaluat cu calificativul grad de încredere ridicat o Un centru medical de înaltă performanţă o Un aeroport internaţional o Un centru de afaceri şi o platformă de parcuri industriale o Un stadion omologat internaţional şi o bază sportivă polivalentă o Un centru cultural dezvoltat

PSD va pune accent pe regiuni, ca mecanism de descentralizare şi dezvoltare

224 PROIECT România Corectă – România Socială