Ediția 2010

Pagina 233

• • susţinerea fermă şi consecventă a parcursului european al

Republicii Moldova – prin sprijin pentru finalizarea negocierilor pentru noul Acord-cadru de asociere cu UE, liberalizarea rapidă a regimului de vize şi începerea cât mai curând a negocierilor privind Acordul cuprinzător şi intensificat de comerţ liber (DFCTA).

În ceea ce priveşte conflictul transnistrean, România se va implica activ, inclusiv în cadrul UE, dar nu numai, pentru reluarea negocierilor formale în formatul „5+2” şi va susţine creşterea statutului UE şi SUA în format, de la calitatea de observator la cea de mediator, precum şi transformarea actualei misiuni de menţinere a păcii în misiune civilă cu participarea UE, concomitent cu promovarea măsurilor de creştere a încrederii şi a acţiunii UE îndreptate spre democratizarea regiunii, cu efect pozitiv asupra procesului de reglementare politică. România are expertiză în acest sens şi poate contribui substanţial la normalizarea situaţiei. În cadru multilateral, abordarea românească va fi activă în cadrul OSCE, în contextul oferit de procesul Corfu, pentru identificarea de soluţii şi măsuri pentru reglementarea durabilă a conflictelor îngheţate şi pentru promovarea de mecanisme eficiente de gestionare şi rezolvare a crizelor în

spaţiul OSCE. De asemenea, va susţine respectarea deplină a angajamentelor politice asumate în cadrul organizaţiei, inclusiv în contextul dezbaterii privind viitorul Tratatului CFE. Rămâne prioritară susţinerea aspiraţiilor şi transformării democratice, europene a Ucrainei, inclusiv împreună cu Polonia, în baza recentului parteneriat strategic, concomitent cu soluţionarea problemelor bilaterale aflate încă pe agenda politică, cum ar fi soluţionarea problemei Bâstroe în conformitate cu dreptul internaţional, asigurarea protecţiei la standarde europene a persoanelor aparţinând minorităţii române şi a drepturilor acestora pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii lor culturale. În acest sens, se va acţiona pentru reluarea monitorizării bilaterale cu participare internaţională a zonelor locuite de minoritatea română din Ucraina şi reluarea activităţii Comisiei Mixte

pentru Minorităţi. De asemenea, se va acţiona pentru finalizarea Acordului privind micul trafic de frontieră, care va trebui să beneficieze de instrumentele de aplicare necesare, inclusiv prin deschiderea de noi oficii consulare în Ucraina. Este important în vederea relansării relaţiei cu Ucraina un efort susţinut pentru promovarea contactelor la nivelul celor două societăţi, al formatorilor de opinie, al societăţii civile, o mai bună cunoaştere reciprocă. PSD susţine procesul de integrare euro-atlantică a ţărilor din Balcanii de Vest şi dezvoltarea economiei statului sârb vecin. Susţinerea statelor din regiune este una pragmatică, motivată de dorinţa de crea un climat regional de pace şi prosperitate. 233 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 234

România susţine integrarea Turciei în Uniunea Europeană şi buna cooperare politică şi economică între cele două ţări în zona Mării Negre. Se impune coordonarea acţiunilor întreprinse de cei doi parteneri în cadrul NATO şi a celorlalte structuri de cooperare din regiunea Mării Negre. Regiunea Mării Negre reprezintă un spaţiu de importanţă strategică pentru NATO şi UE. În vederea consolidării securităţii şi dezvoltării economice din această regiune, susţinem realizarea şi consolidarea unor parteneriate substanţiale cu Ucraina, Georgia, Azerbaidjan şi Armenia, vizând diverse domenii de activitate. De asemenea, se va urmări întărirea şi diversificarea relaţiilor cu statele din Asia Centrală, promovând interesele europene în regiune. Preşedinţia în exerciţiu a României la OCEMN, începând cu ianuarie

2011, va fi valorizată în acest sens, concomitent cu efortul de a revitaliza organizaţia, la 20 de ani de la lansarea procesului de Cooperare Economică la Marea Neagră. Euroregiunea Mării Negre va fi revitalizată. Celelalte structuri regionale cum ar fi SEECP şi Consiliul Cooperării Regionale vor fi utilizate în acelaşi scop. Relaţia României cu Israel are o dimensiune strategică efectivă pe mai multe planuri – securitate, politică. Obiectivul de politică externă în relaţia cu Israelul este realizarea unui parteneriat strategic pe domenii multiple cu România. Concomitent, trebuie valorificate bunele relaţii cu statele arabe, în scopul promovării intereselor economice şi culturale. Identificarea unei soluţii durabile în Procesul de Pace din Orientul Mijlociu va fi sprijinită de diplomaţia română, deoarece este de natură să contribuie la obiectivele de politică externă

ale României în regiunea extinsă a Mării Negre.

iii. România şi Statele Unite ale Americii: apărarea intereselor comune Relaţia dintre România şi SUA conţine o componentă subsumată responsabilităţilor ţării noastre ca membru NATO precum şi elemente specifice, derivând din trecutul şi prezentul legăturilor stabilite în timp între cele două ţări. Comportamentul României în relaţia cu SUA se bazează pe doi piloni: predictibilitate (anume consolidarea şi dezvoltarea Parteneriatului Strategic dintre cele două ţări) şi pragmatism (prin care se înţelege împlinirea intereselor comune, în special în plan economic). În plan concret, evoluţia Parteneriatului Strategic cu Statele Unite va cunoaşte o dezvoltare definită de eficienţă şi onestitate. În consecinţă, Parteneriatul Strategic va fi axat în anii care urmează pe aspecte precum:

234 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 235

• • Introducerea României în programul Visa Waiver, adică eliminarea

vizelor pentru cetăţenii români care doresc să călătorească în SUA. Opinia publică din România este îngrijorată de disonanţa dintre eforturile depuse de statul român în favoarea intereselor americane şi tratamentul acordat cetăţenilor români care doresc să călătorească în Statele Unite.

• • Stimularea investiţiilor americane în România şi a relaţiilor

economice pe terţe pieţe (ex. Irak).

• • Respectarea angajamentelor asumate de România privind instalarea

Scutului anti-rachetă şi menţinerea bazelor militare americane în ţara noastră.

• • Susţinerea intereselor comune ale celor două state prin continuarea

luptei împotriva terorismului şi a participării armatei române în conflictul din Afganistan.

iv. Creşterea profilului şi rolului României în cadrul NATO În contextul adaptării Alianţei la noul context internaţional şi al adoptării Noului Concept Strategic al NATO la Summitul NATO de la Lisabona din noiembrie 2010 se va acţiona prioritar, dar nu exclusiv, pentru:

• • promovarea consolidării relevanţei articolului 5 al Tratatului de la

Washington şi apărării colective, ca principiu esenţial al funcţionării Alianţei;

• • consolidarea NATO ca forum de consultări între UE şi America de

Nord şi între Aliaţi, respectiv între Aliaţi şi partenerii NATO;

• • consolidarea abordării regionale a NATO, mai ales în regiunea

extinsă a Mării Negre;

• • susţinerea unei reforme moderne a parteneriatelor Alianţei,

acordând atenţie crescută partenerilor din Caucazul de Sud şi Asia Centrală, dar şi consolidării parteneriatului NATO-UE;

• • susţinerea în continuare a politicii „uşilor deschise”, promovând

continuarea extinderii Alianţei în Balcanii de Vest şi în Vecinătatea Estică;

• • acordarea unui rol sporit în cadrul NATO problematicii securităţii

energetice, complementar cu eforturile în domeniu de la nivelul UE;

• • susţinerea creării sistemului NATO anti-rachetă, ca misiune

importantă a Alianţei, pe baza principiului indivizibilităţii securităţii Aliaţilor, a principiului solidarităţii şi a principiului asigurării protecţiei întregului teritoriu, a forţelor şi populaţiilor Aliaţilor;

235 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 236

• • promovarea unei abordări echilibrate a NATO în privinţa

problematicii descurajării;

• • promovarea unei relaţii de deschidere şi cooperare, pe baze

pragmatice, între NATO şi Rusia, cu respectarea deplină a principiilor şi valorilor aliate;

• • continuarea angajamentului României în cadrul misiunii ISAF din

Afganistan până la finalizarea obiectivelor misiunii, concomitent cu angajarea în cadru aliat a unui proces realist de reflecţie asupra momentului retragerii trupelor aliate;

• • implicarea activă a României, conform intereselor sale strategice, în

dezbaterile privind identificarea unei soluţii la blocajul actual în aplicarea Tratatului CFE concomitent cu implicarea activă şi pe fond în dezbaterea privind arhitectura de securitate europeană (procesul Corfu);

• • valorizarea calităţii României de Punct de Contact NATO în

Azerbaidjan.

v. Relaţia cu Federaţia Rusă: de la retorică la pragmatism

Relaţia cu Federaţia Rusă a stat, adesea, sub sfera atitudinilor emoţionale, situaţie ce a prejudiciat intereselor politice şi economice ale României. Ne propunem aşezarea relaţiei bilaterale pe bazele pragmatismului şi intereselor reciproce ale celor două ţări. În acest sens, vom încuraja acţiunea în următoarele direcţii:

• • folosirea oportunităţilor create de Parteneriatul pentru Modernizare

dintre Uniunea Europeană şi Rusia, pentru o abordare realistă atât a intereselor economice reciproce precum şi a chestiunilor propriu-zis politice;

• • valorificarea Consiliului NATO-Rusia pentru acţiune comună în

vederea restabilirii păcii în Afganistan, combaterii terorismului şi a traficului de droguri, precum şi a altor ameninţări la adresa securităţii internaţionale;

• • stimularea creşterii încrederii reciproce între cele două ţări prin

intensificarea contactelor la nivel politic, economic, ştiinţific, cultural şi al societăţii civile între cele două state, inclusiv prin realizarea unor evenimente comune în viitorul apropiat;

• • revalorizarea Tratatului politic bilateral, a Comisiei

interguvernamentale mixte privind colaborarea economică şi tehnico-ştiinţifică, înfiinţarea Centrului românesc de promovare a exporturilor la Moscova; 236 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 237

• • deschiderea de filiale ale Institutelor Culturale ale celor două ţări în

cele două capitale şi în alte oraşe, în funcţie de interesul existent;

• • negocierea unui acord la nivel inter-guvernamental pentru

facilitarea acordării vizelor de şedere cetăţenilor celor două ţări.

vi. Fructificarea oportunităţilor: România şi puterile emergente Relaţia României cu puterile emergente (China, India şi Brazilia) este unul din factorii de maximă importanţă pentru viitorul pe termen lung al economiei româneşti. Diplomaţia română trebuie să contribuie la realizarea următoarelor obiective:

• • construirea de parteneriate punctuale şi concrete, atât la nivel

guvernamental cât şi între actori din mediul privat. În mod concret, acest efort s- ar concentra pe identificarea unor nişe economice care să permită accesul bunurilor româneşti pe pieţele puterilor emergente;

• • punerea în practică a unor programe educaţionale care să mărească

numărul cetăţenilor români care vorbesc chineza, hindi, portugheza, etc. precum şi formarea de grupuri de vorbitori de limbă română în aceste ţări. La coordonatele de mai sus se poate adăuga în cazul Republicii Populare Chineze următoarea listă de direcţii specifice:

• • Atragerea investiţiilor chineze, în condiţiile în care economia

românească va fi revitalizată în anii următori. Prin prisma experienţei chineze din ultimele decenii, domeniile principale de investiţii sunt construcţiile şi infrastructura, cu accent pe dezvoltarea autostrăzilor.

• • În contextul în care China este în căutarea unor locaţii pentru

plasamente financiare sigure pe termen lung, România este o piaţă atractivă şi de viitor. Acest lucru va fi evidenţiat partenerilor de dialog din mediul chinez de afaceri precum şi din structurile guvernamentale în folosul ambelor părţi.

În acelaşi timp, vor fi consolidate parteneriatele strategice cu Japonia şi Coreea de Sud.

vii. Dezvoltarea diplomaţiei economice Aparatul diplomatic al României va fi orientat spre dezvoltarea mult mai activă a activităţilor vizând dezvoltarea economică a ţării.

237 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 238

Resursele logistice şi umane ce urmează a fi eliberate în urma procesului de reformă a aparatului diplomatic şi consular al României, în contextul intrării în funcţiune a Serviciului european pentru acţiune externă vor fi concentrate spre dezvoltarea diplomaţiei economice a României. Prin diplomaţia economică se urmăreşte atingerea următoarelor obiective:

• • Atragerea masivă de investiţii în România;
• • Găsirea unor pieţe de desfacere pentru producţia naţională;
• • Asigurarea securităţii energetice a României, prin realizarea unor

coridoare de transport alternativ la cele actuale, în zona Mării Negre (Nabucco, AGRI, PEOP, LNG – Constanţa).

Va fi promovată o abordare mai creativă în acest domeniu, prin înfiinţarea unui Consiliu Consultativ al MAE cu reprezentanţii mediului de afaceri, patronate, valorificarea mai bună a sistemului de early warning creat în MAE, mai ales în contextul crizei economice şi financiare, dar şi pentru semnalarea oportunităţilor de afaceri, eficientizarea serviciilor prestate de consilierii economici. În acest context al dimensiunii economice, este necesară reluarea demersurilor pentru aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).

viii. Relaţiile cu etnicii români din vecinătate

Relaţia cu etnicii români din vecinătatea României (Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Macedonia, Albania, Grecia, Croaţia) nu mai trebuie utilizată pentru interese electorale, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani. Guvernul României va sprijini comunităţile româneşti de peste hotare pentru păstrarea identităţii lor culturale şi religioase, inclusiv prin întărirea coeziunii şi unităţii. În relaţiile cu statele pe al căror teritoriu se află şi ai căror cetăţeni sunt, România va acţiona pentru asigurarea drepturilor fundamentale ale populaţiei române şi aromâne conlocuitoare conform standardelor europene (realizarea de şcoli cu predare în limba maternă; emisiuni la radio şi televiziune în limba română). Pentru atingerea acestor obiective, România va aborda o discuţie politică sinceră şi fără resentimente istorice cu statele vecine unde aceşti etnici

români trăiesc. Va fi operaţionalizată Legea românilor din afara graniţelor, se

238 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 239

va trece la folosirea activă a Comisiilor Mixte privind minorităţile, a implicării Consiliului Europei şi Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE. Acţiunile comunităţilor religioase din diasporă vor fi sprijinite din punct de vedere financiar; existenţa şcolilor parohiale din străinătate în care se predau noţiuni despre cultura, istoria şi tradiţiile româneşti va fi menţinută; tratamentul minorităţilor religioase româneşti din ţările vecine României va fi îmbunătăţit astfel încât acestea să poată folosi liber tradiţiile specifice şi limba română în activităţile de cult. De asemenea, în misiunile româneşti va fi desemnat un diplomat care să gestioneze exclusiv relaţia cu comunitatea românească.

ix. Reforma instituţiilor internaţionale: confirmarea multipolarismului

Schimbările care au loc în ansamblul raporturilor de putere la nivel global reclamă şi reaşezări ale instituţiilor internaţionale. România, în consultare cu restul statelor membre ale Uniunii Europene, militează pentru reforma ONU astfel încât aceasta să reflecte noua realitate multipolară a sistemului internaţional, prin deţinerea de către Uniunea Europeană a unui loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU. Susţinem întărirea rolului Consiliului Europei în promovarea democraţiei în toate statele sale membre, în timp ce OSCE trebuie să-şi întărească instrumentele de monitorizare a scrutinelor.

x. Reforma instituţională şi creşterea capacităţii instituţionale a diplomaţiei Proiectele de politică internaţională vor fi realizate prin dinamizarea unui dialog structurat între minister şi partenerii din mediul economic, din mediul academic şi mediul cultural. Ca urmare a migraţiei interne în cadrul Uniunii Europene, a crescut numărul cetăţenilor români care au nevoie de servicii consulare eficiente. Pentru îndeplinirea cerinţelor cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul Uniunii Europene, se va realiza:

• • Extinderea reţelelor consulare din Franţa, Italia, Portugalia, Spania;
• • Simplificarea procedurilor consulare (a birocraţiei) şi diminuarea

taxelor consulare. 239 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 240

Se va reconsidera politica de resurse umane în ce priveşte angajarea de personal auxiliar / non-diplomatic (acolo unde este posibil personalul să fie recrutat şi selectat dintre cetăţenii români aflaţi deja cu domiciliul în ţările respective). Se va relua procesul de recrutare de tineri diplomaţi, blocat în ultimii ani, cu consecinţe negative importante asupra evoluţiei resurselor umane, prin organizarea de examene de intrare corecte şi cât mai transparente. Va fi eficientizat modul de selecţie a viitorilor diplomaţi, prin consolidarea parteneriatelor cu universităţile româneşti de prestigiu. Este necesară reconfigurarea Institutului Cultural Român (ICR) prin raţionalizarea şi eficientizarea cheltuielilor. Ministerul va înfiinţa un Institut pentru Studiul Globalizării, care are rolul

de a oferi expertiză asupra principalelor transformări ale lumii contemporane.

În ce priveşte relaţiile interinstituţionale, este necesară:

• • interacţiunea crescută cu comisiile de politică externă – prin

participarea constantă a ministrului la şedinţele comisiilor şi trimiterea de informări regulate pe temele de interes actual – mai ales în contextul rolului crescut al parlamentelor naţionale în afacerile europene, prevăzut de Tratatul de la Lisabona. De asemenea, o mai bună interacţiune cu europarlamentarii români din Parlamentul European;

• • organizarea de sesiuni mai frecvente ale Consiliului Consultativ al

MAE (trimestrial) şi crearea Consiliului Consultativ cu reprezentanţii mediului de afaceri;

• • sesiuni regulate de reflecţie strategică cu alte instituţii cu contribuţii

la politica externă pe toate temele importante din programul de guvernare, pentru identificarea modalităţilor optime de realizare.

240 PROIECT România Corectă – România Socială