Ediția 2010

Pagina 25

România astăzi cotizează la UE mai mulţi bani decât atrage. La 31 decembrie 2010, România este obligată să prezinte oficial la Bruxelles primul bilanţ în privinţa absorbţiei fondurilor europene cheltuite după aderarea la Uniunea Europeană. Pentru perioada 2007-2013, România are la dispoziţie un buget de 33,5 mld. euro. Conform unui raport realizat de compania de consultanţă şi audit KPMG, în primii doi ani de la aderare, ţara noastră a semnat contracte de finanţare cu beneficiarii de fonduri UE în cuantum de 5,3 mld. euro, ceea ce înseamnă o rată de contractare (plăţi realizate către beneficiari în perioada 2007- 2009, raportate la suma alocată de UE în perioada 2007-2013) de 16%, sub rata medie a ţărilor din regiune, care este de 26%. România este pe penultimul loc în UE la absorbţia fondurilor comunitare.

Actualul guvern este incapabil să prezinte o dinamică previzibilă asupra atragerii acestor fonduri. După 3 ani de la aderarea României la UE, gradul redus de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune este de-a dreptul alarmant. Mai ales că fondurile europene, nerambursabile şi nepurtătoare de dobânzi, pot deveni principala sursă de finanţare în condiţiile în care ţara duce lipsă de bani. N-o spunem numai noi urechilor surde de la Palatele Victoria şi Cotroceni. Ne-o spune FMI, ne-o spune Banca Mondială, ne-o spune şi Comisia Europeană. România riscă să piardă o mare parte din cele aproximativ 30 de miliarde de euro din cauza ineficienţei Guvernului şi a autorităţilor responsabile cu gestionarea acestor fonduri.

Problemele grave care se constată în politica guvernamentală privind absorbţia de fonduri europene nu sunt generate de Uniunea Europeană – cum ni se tot spune – ci de birocraţia clientelară a guvernaţilor:

• • atribuţiile stufoase ale Autorităţilor de Management (AM) şi

Organismelor de Intermediere (OI) complică mecansimul de aprobare a proiectelor;

• • decalajul temporal ridicat dintre momentul depunerii cererii de

finanţare şi momentul primirii răspunsului;

• • durata mare a procedurilor de evaluare şi contractare;
• • întârzieri foarte mari în rambursarea tranşelor de bani cheltuiţi de

către cei care derulează proiecte;

25 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 26

• • dificultăţile de creditare pentru avans pe care le întâmpină aplicanţii

de proiecte;

• • comunicarea dintre autorităţile de management şi organismele

intermediare, pe de o parte, şi solicitanţii de finanţare din instrumente structurale, de cealaltă parte, este deficitară.

Agricultura în colaps

Bugetul pe 2010 a prevăzut sprijin pentru agricultori de doar 220 milioane lei, adică 0,02% din PIB, sumă care a ajuns doar până în februarie 2010! Ce simt agricultorii în prezent?

• • Zero subvenţii pentru producţia de carne de porc şi pasăre, ouă,

sfeclă de zahăr, orez, in, cânepă, soia sau tutun în 2010

• • Zero subvenţii pentru motorina pentru lucrări agricole în 2010
• • Zero subvenţii pentru dobânzi la credite bancare
• • Zero subvenţii pentru susţinere export
• • Despăgubirile acordate producătorilor, în caz de calamităţi, sunt

diminuate cu 70%! Fermierii nu vor mai putea beneficia, în acest an agricol, de subvenţiile parţiale pentru acciza la motorină. Guvernul nu a prevăzut, în 2010, nicio sumă pentru subvenţionarea irigaţiilor. Viramentul sumelor către organizaţiile utilizatorilor de apă şi Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, reprezentând compensări la energia electrică pentru irigaţiile din anul 2009, nu s-a făcut nici până astăzi, deşi ministerul şi-a luat obligaţia să facă plăţile până în februarie 2010. În campania de primăvară nu s-a acordat decât subvenţia pe hectar care se plăteşte din fondurile Uniunii Europene; subvenţia naţională, în completare la cea europeană şi care reprezintă 50% din suma totală, nu se acordă.

Până în anul 2010, fermierii beneficiau de o subvenţionare cu până la 30% din valoarea creditului rambursat la termen. În anul 2010, statul nu subvenţionează nici măcar o parte din dobânda bancară la creditul pentru agricultură, aşa cum, de fapt, este reglementat de Uniunea Europeană. Băncile nu iau în considerare garanţiile Fondului de Garantare Agricolă.

26 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 27

Nu s-au achitat până în prezent datoriile statului către fermieri provenite din asigurări şi calamităţi naturale. Programul „Primul siloz” este nefuncţional şi, ca urmare, s-au importat şi se importă, în continuare, importante cantităţi de cereale, produse lactate, carne şi produse din carne. Se menţin închiderea târgurilor de animale şi dispoziţia de a nu primi în abatoare animale de la gospodăriile populaţiei, deşi pesta porcină a fost declarată oficial eradicată în România. Guvernul nu a luat nicio măsură pentru combaterea evaziunii fiscale, ca urmare a comercializării produselor agroalimentare. Există firme şi grupuri de interese care nu numai că nu plătesc TVA, dar, prin diferite metode, recuperează TVA necuvenit de la stat şi, apoi, dispar, în dauna producătorilor corecţi, care

subvenţionează statul, plătind corect obligaţiile către acesta.

Infrastructura de transport în regres pronunţat

Conform strategiei elaborate în perspectiva aderării la UE, ar fi trebuit ca, la finele anului 2010, să avem modernizaţi 6.742 km de drum naţional şi alţi 1.671 km în lucru, iar în programul de autostrăzi trebuia să avem în exploatare 890 km şi în lucru 907 km. Curtea de Conturi a descoperit un prejudiciu de peste 500 milioane lei (peste 110 milioane euro) la CNADNR. Majoritatea banilor s-au dus în „plăţi nelegale" către antreprenori pentru investiţii deschise la Autostrada Bucureşti– Braşov. În transportul feroviar, lucrările la Coridorul IV pan-european sunt întârziate cu doi ani, atât pe tronsonul Bucureşti – Constanţa, cât şi pe tronsonul Curtici – Braşov; iar lucrările de modernizare a Coridorului IX pan-european Giurgiu – Bucureşti – Suceava – Vadu Siret nici n-au început.

Deşi s-a semnat încă din anul 2008 Proiectul PHARE de modernizare a 21 de staţii de cale ferată, până în prezent nu s-a depăşit faza studiilor de fezabilitate. Nu s-a întreprins absolut nimic pentru înfiinţarea centrelor logistice din regiunile de dezvoltare necesare stimulării transportului mixt pe calea ferată – rutier. Se vorbeşte despre privatizarea CFR Marfă. Mai precis, despre accelerarea intrării acestei companii în faliment. Guvernul nu aruncă nicio 27 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 28

privire spre ce se întâmplă cu cele 36 firme private care au preluat şi materialul rulant de la CFR Marfă (la preţ de fier vechi!) şi afacerile acestei companii de stat, căpuşând complet statul, inclusiv infrastructura de transport.

Privatizări suspecte în producţia de energie

Statul va pierde controlul producţiei de energie, prin privatizările pregătite! Guvernul vrea acum să vândă şi participaţiile statului la companiile energetice, tocmai când acestea se cumpără la jumătate de preţ. Consecinţa imediată este că statul va pierde toată puterea de reglementare a preţurilor la utilităţi. Toate ţările care au adoptat măsuri de austeritate au îngheţat preţurile la utilităţi. În România cresc!

Legi incoerente şi neconstituţionale

Guvernul actual n-a fost capabil să prezinte un Program legislativ pentru perioada 2009-2012 şi nici priorităţile legislative pe sesiuni parlamentare. După intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, parlamentele naţionale trebuie să exercite un control riguros principiului de subsidiaritate, conform Protocolului privind rolul parlamentelor naţionale şi Protocolului privind principiile de subsidiaritate şi proporţionalitate. În acest moment, în Parlamentul României nu se realizează: influenţarea poziţiei Guvernului înaintea negocierilor în Consiliul de Miniştri; examinarea propunerilor legislative europene sau a documentelor europene elaborate de Guvern (scrutiny reserve); implicarea directă a Comisiei pentru afaceri europene din Parlament în construcţia iniţiativelor legislative ale Guvernului. Nu există o monitorizare a transpunerii directivelor europene în

reglementările adoptate de Guvern. Nu există o lege specială privind cooperarea între Parlament şi Guvern în afaceri europene. Constatăm cu toţii excesul fără precedent în utilizarea ordonanţelor de urgenţă. Constatăm, de asemenea, un numar nemaiîntâlnit de legi şi ordonanţe de urgenţă promovate de Guvernele Boc care au fost declarate neconstituţionale în ansamblul lor sau care cuprind texte declarate neconstituţionale.

28 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 29

Politizarea Justiţiei şi republica procurorilor

Mult trâmbiţata şi adevărata reformă în justiţie, sub aspect instituţional, legislativ, logistic şi financiar, nu a avut loc şi nici nu sunt create premisele realizării ei. Cercetări sociologice recente atestă că peste 75% din populaţie consideră că, în ultimii cinci ani, corupţia a crescut, iar neîncrederea în justiţie este de 85%. Actuala guvernare face din combaterea corupţiei şi criminalităţii organizate un domeniu exclusiv de propagandă. Combaterea corupţiei este transformată de regimul Băsescu în pretext pentru alunecarea spre autoritarism, legiferarea abuzurilor de tot felul şi răfuiala cu adversarii politici. In paralel, constatăm o creştere fără precedent a criminalităţii organizate,

ca şi escaladarea infracţiunilor economico-financiare. Îngrijorarea noastră porneşte de la faptul că invocarea siguranţei naţionale într-o reglementare guvernamentală de natură economică reprezintă un precedent extrem de periculos, pentru evoluţii ulterioare ce trebuie să stârnească de pe acum o preocupare serioasă a tuturor forţelor interesate de menţinerea caracterului democratic al statului român.

29 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 30

Criza socială – o societate tot mai alienată

România este tot mai dezechilibrată social, tot mai polarizată şi cu tot mai mulţi oameni expuşi la sărăcie şi excludere socială: Peste 98% din numărul total al pensionarilor primesc mai puţin de 1.500 de lei lunar. Jumătate dintre bugetari câştigă cel mult 1.000 de lei net lunar, iar 67% dintre bugetari (educaţie, sănătate, administraţie) câştigau cel mult 1.400 de lei. Sub acest plafon se află 75% dintre angajaţii din administraţia publică, 64% dintre cei din învăţământ şi 65% dintre cei din în sănătate. Măsurile de austeritate vor determina împingerea sub pragul sărăciei (estimat a fi aproximativ 480 de lei) a încă aproximativ 400.000 de români! Rata sărăciei (ponderea românilor care câştigă mai puţin decât pragul sărăciei, care este 60% din mediana veniturilor) va creşte de la 18,5% în 2009 la 22% în 2010 şi la peste 25% anul viitor.

Conform Academiei Române, impozitarea pensiilor cu 15-16% (aşa cum au vrut preşedintele şi guvernul) ar readuce familiile de pensionari la nivelul anului 1990 (în funcţie de pragul de sărăcie absolută); România a devenit a doua ţară a UE din punctul de vedere al inegalităţii veniturilor, calculată ca raport dintre cei 20% din populaţie cu veniturile cele mai mari şi cei 20% cu veniturile cele mai scăzute, excluzând autoconsumul; în România, acest raport dintre veniturile primilor şi cele ale ultimilor a fost de 7 în 2008, faţă de 5,9 în Grecia, 3,6 în Ungaria, 6,5 în Bulgaria; Din 2008, România înregistrează cel mai mare procent al angajaţilor situaţi sub pragul sărăciei. Rata sărăciei a fost de 17% în România, faţă de 8% media comunitară, 5% în Ungaria, 7% în Bulgaria şi 4% în Cehia.

Din 2008, România a devenit ţara cu cea mai mare rată a sărăciei în rândul copiilor. Unul din trei copii, adică peste 30%, se situa sub pragul de sărăcie (adică venitul familiei pe membru de familie era mai mic de 480 de lei). În UE rata sărăciei în rândul copiilor a fost de 20%, în Germania de 15%, în Grecia de 23%, în Bulgaria de 26%, iar în Ungaria de 20%. Aproape jumătate din populaţia din România nu poate face faţă unor cheltuieli financiare neprevăzute (sau unei reduceri neprevăzute a veniturilor). În acest context se va majora numărul restanţierilor/datornicilor la sistemul bancar. Nivelul este superior mediei europene de 34%, nivelurilor din Grecia, Spania, Portugalia (27%) şi inferior mediei noilor ţări membre (48%).

30 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 31

Între 60-70% dintre familiile în care cel puţin un membru este bugetar se vor afla în situaţia în care nu-şi vor mai acoperi nevoile curente de consum, faţă de 25% în prezent. Actuala guvernare umileşte toate categoriile de cetăţeni. Au fost, pe rând, afectate toate categoriile defavorizate: salariaţii bugetari şi cei din mediul privat, pensionarii, copiii beneficiari de alocaţii de stat, bolnavii, persoanele aflate în şomaj şi alte categorii de persoane aflate în situaţii de risc social. Aşa-zisa „reformă” din sistemul de protecţie socială nu poate justifica şi nu poate masca grava incapacitate de a promova interesele şi drepturile fundamentale ale cetăţenilor români. Ce fel de „reformă” este aceea care încalcă grosolan Constituţia României, ca şi numeroasele tratate, protocoale şi acorduri

internaţionale la care România este parte, inclusiv şi mai ales Carta socială europeană revizuită şi Codul european de securitate socială? Media cheltuilelilor sociale în Uniunea Europeană este 27% din PIB. În România este 12%. Anul acesta este pentru prima dată după 1990 când românilor le scad, practic, toate veniturile nete câştigate până în prezent. Tăierea veniturilor, impozitarea pensiilor şi creşterea TVA au fost făcute cu speranţa economisirii de fonduri care să suplinească jaful produs de o guvernare rapace, subordonată cumetriilor şi găştilor de tot felul.

Pensionarii - cei mai dur loviţi

Pensionarii sunt puşi la zid, iar apărătorii drepturilor lor sunt consideraţi „ticăloşi”. La sfârşitul anului 2009, imediat după depunerea jurământului, Guvernarea Boc a hotărât, prin ordonanţă de urgenţă, afectarea gravă a mai multor drepturi ale pensionarilor, după cum urmează: Eliminarea valorii minime a punctului de pensie de 45% din salariul mediu pe economie începând cu anul 2010. Această măsură antisocială reduce puterea reală de cumpărare a tuturor celor 5,7 milioane de pensionari cu 15% în anul 2010 faţă de nivelul anului anterior; S-a amânat pentru anul 2011 recalcularea pensiilor pentru pensionarii care au lucrat în grupele I şi II de muncă. Această măsură afectează nivelul pensiilor pentru cele 1,2 milioane de pensionari care au lucrat în grupele I şi II de muncă, amânând creşterea cu 25%, respectiv cu 50% a cuantumului pensiilor; sunt

emise tot felul de ordine interne care conduc la nerecunoaşterea documentelor

31 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 32

care certifică dobândirea acestor drepturi şi după 2011. Criza de bani se transformă în încălcare de drepturi constituţionale! S-a amânat pentru anul 2011 înfiinţarea şi funcţionarea noului sistem de asigurări pentru agricultori, deşi cadrul legal era asigurat prin Legea nr.263/2008. Începând cu anul 2011, pensionarii din România cu pensii mai mici de 1.000 lei să fie obligaţi să contribuie cu 5,5% la asigurările sociale pentru sănătate, dacă vor să beneficieze de asistenţă medicală; Limitarea cumulului pensiilor cu veniturile salariale obţinute din bugetele publice. Eliminarea decontării biletelor de călătorie pe calea ferată neutilizate de către pensionari;

Îngheţarea nivelului pensiei minime garantate, aprobată prin Legea 196/2009, la 350 lei, fără ca aceasta să mai fie indexată cu rata prognozată a inflaţiei din România; Reducerea cu 50% a numărului de bilete pentru tratament şi odihnă .

Suplimentar, pentru pensionarii militari:

• • S-au impus pensii reduse;
• • Au fost puşi pe drumuri pentru refacerea dosarelor;
• • Le este încălcat dreptul la muncă, mulţi dintre ei deveniţi pensionari

înainte de termen prin reorganizarea unităţilor;

• • Este inacceptabil pentru un stat membru NATO să-şi umilească

militarii rezervişti, dezonorând, în mod direct, instituţia Armatei.

La toate aceste măsuri luate de guvernarea Băsescu-Boc împotriva intereselor pensionarilor români se mai adaugă şi efectele negative pe care le prevede proiectul Legii sistemului unitar de pensii publice, aprobat de acelaşi Guvern. Prin legea pe care a ticluit-o, guvernarea şi-a propus ca obiectiv principal reducerea cheltuielilor cu pensiile în România, de la 8% la 6% din PIB. În vederea atingerii acestui „obiectiv” antisocial, guvernarea îşi propune, în principal, continua reducere a valorii punctului de pensie. Scăderea dramatică a valorii punctului de pensie va provoca implicit o diminuare a puterii de cumpărare a pensionarilor actuali şi a celor din viitor. Guvernul actual nu are soluţii pentru a rezolva dezechilibrul financiar al bugetului asigurărilor sociale de pensii, aşa cum s-a văzut şi din „muţenia” în 32

PROIECT România Corectă – România Socială