Ediția 2014

Pagina 25

marile teme ale dezbaterii. Vom absolvi școala de integrare europeană și vom deveni un stat matur, puternic și respectat în UE. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT își propune să joace un rol activ atât în ceea ce privește procesul de decizie la nivel comunitar, cât și în promovarea și influențarea marilor teme de dezbatere de pe agenda UE.

În raport cu Uniunea Europeană, există câteva obiective naționale pe care îmi propun să le sprijin, ca președinte, prin armonizarea politicilor tuturor instituțiilor implicate:

• - susținerea elaborării unui Plan de Dezvoltare Durabilă pentru următorii 10 ani,

care să cuprindă atât obiectivele acoperite prin fonduri europene prin Acordul de Parteneriat, cât și pe cele care urmează a fi acoperite din bugetul de stat. Voi invita actorii implicați (cu precădere partidele politice) să-și asume acest Plan – un veritabil contract cu și pentru societate, pentru a nu se mai face cheltuieli în afara obiectivelor sale, adică în scopuri electorale sau clientelare;

• - accederea rapidă la spațiul Schengen, în două etape (aeroporturi și frontiere

terestre și maritime) ca urmare a creșterii credibilității în fața partenerilor europeni;

• - asumarea unei date clare pentru adoptarea monedei euro agreată de toate

partidele și BNR, pentru a stimula pregătirea economiei românești la presiunile competitive ale pieței comune și a recupera deficitul comercial actual;

• - încheierea convingătoare a angajamentelor asumate de România acoperite de

Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru depășirea acestui stadiu istoric și stabilirea egalității între România și alte state membre prin noile mecanisme de evaluare a situației corupției și democrației, care acoperă toate țările membre;

• - diminuarea decalajului de dezvoltare între România și primele 6 state

europene, care să confere țării noastre dreptul și legitimitatea de a reprezenta o voce puternică la nivelul UE;

• - repoziționarea României ca un partener activ și cooperant în cadrul

Parteneriatului Estic și întărirea poziției statelor membre care militează pentru eforturile de integrare a țărilor de la frontiera UE, cu oferirea unui tratament diferențiat în funcție de progresul reformelor țărilor în curs de aderare;

• - definirea și implementarea unor proiecte concrete, în cadrul Strategiei Dunării,

cu implicarea autorităților regionale și locale în scopul dezvoltării județelor riverane;

• - realizarea unei Platforme Naționale Comune de maximizare a absorbției

fondurilor europene, care să faciliteze cooperarea între actorii implicați în acest proces și adoptarea rapidă și adecvată a deciziilor necesare;

• - restructurarea sistemului de gestionare a fondurilor europene prin: crearea unui

corp de funcționari de elită care să monitorizeze și să implementeze programele cu finanțare UE, remunerați competitiv în funcție de gradul de absorbție a fondurilor; centralizarea gestionării absorbției fondurilor structurale la nivelul Ministerului Afacerilor Europene și

25

Pagina 26

consolidarea tuturor Autorităților de Management în cadrul acestui minister; crearea unui departament care să monitorizeze dialogul dintre autoritățile contractante și Comisia Europeană; crearea, la Bruxelles, a unui ofițer de legătură din partea fiecărei Autorități de Management, aflat în relaționare permanentă cu omologii de la Comisia Europeană și beneficiind de sprijinul direct al Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană. Ca președinte, voi susţine proiectul unei Europe unite, cu instituţii puternice, cu o bună coordonare a politicilor în toate domeniile de activitate. Cred că proiectul european avantajează în acest moment România, putând fi un puternic vector de modernizare a societăţii noastre. România trebuie să devină mai coerentă în negocierea/impunerea propriilor interese și proiecte la nivel comunitar și, în paralel, să asimileze fondurile alocate. Este indamisibil să nu putem genera proiecte care să utilizeze în integralitate fondurile

europene alocate. Nu putem rata această importantă șansă de dezvoltare sustenabilă, de modernizare și creștere a prosperității.

• ▪ România și comunitățile din afara granițelor: identitate comună, drepturi

comune

Statul român are obligaţia constituţională de a sprijini atât minorităţile româneşti din alte state, cât şi pe cetăţenii români care lucrează şi trăiesc temporar pe teritoriul altor ţări. Una dintre primele măsuri pe care le voi adopta în calitate de Președinte al României va fi crearea unui Consiliu Consultativ format din reprezentanții comunităților de români de peste graniță. Acest Consiliu va trebui să constituie cadrul în care vor fi dezbătute temele ce preocupă românii din afara granițelor și armonizate pozițiile instituțiilor. Față de conaționali, România trebuie să aibă o politică mai viguroasă şi mai activă, desigur, în respectul relaţiilor bilaterale cu statele pe teritoriul cărora trăiesc românii. Vom încuraja reprezentarea politică a minorităţilor româneşti, afirmarea identităţii lor religioase, lingvistice şi culturale și dreptul firesc la a-și conserva și proteja valorile, precum și la a păstra/consolida legăturile cu românii din țară.

Pe agenda acestui Consiliu Consultativ, voi propune măsuri pentru:

• - garantarea posibilității de exercitare a dreptului la vot pentru toți românii din afara

granițelor prin implementarea unui sistem care să elimine barierele logistice (vot electronic, vot prin corespondență sau stabilirea unei cote a numărului de secții de votare de natură a permite exercitarea votului chiar și de către comunitățile cele mai izolate);

• - asigurarea libertății de circulație și a dreptului de a munci în toate statele UE,

contracararea tendințelor xenofobe și izolaționiste din anumite state membre și gestionarea corectă a eventualelor campanii negative la adresa României;

26

Pagina 27

• - dezvoltarea rețelei de consulate și îmbunătățirea calității serviciilor consulare,

inclusiv prin implementarea unor soluții informatice securizate prin care cetățenii să poată beneficia de servicii consulare la distanță;

• - dezvoltarea programelor de predare a limbii române în școlile din comunități cu un

număr semnificativ de români și creșterea numărului de copii români de peste granițe prezenți în tabere școlare/școli de vară în România;

• - extinderea numărului de catedre de limba română în statele cu comunități românești

semnificative;

• - încurajarea implicării societății civile în programe de sprijinire a comunităților de

români din afara granițelor, inclusiv prin identificarea de surse de finanțare pentru activități legate de diaspora; sprijinirea parteneriatelor dintre ONG-urile din România și cele ale românilor din afara granițelor;

• - oferirea de consiliere în vederea integrării pe piața muncii și dezvoltării spiritului

antreprenorial, inclusiv prin programe comune cu statele gazdă;

• - derularea de campanii culturale și educaționale care să sprijine crearea unei imagini

corecte/pozitive a comunităților de români în cadrul societății statului gazdă;

• - derularea unor programe de sprijin pedagogic și consiliere psihologică pentru copiii

din familiile ai căror părinți locuiesc sau muncesc în afara granițelor.

• ▪ Eficiență în domeniul securității naționale și de apărare

Alături de politica externă, coordonarea strategiilor de securitate şi de apărare a României este atributul executiv fundamental al Preşedintelui României şi reprezintă componenta cea mai importantă a activităţii Administraţiei prezidenţiale. Ca Preşedinte al României, susţin că politica în domeniul securităţii naţionale, în toate componentele ei, trebuie să facă obiectul unui dialog şi consens al societăţii româneşti. Ca şi în cazul politicii externe, Preşedintele României este generatorul conceptului de securitate naţională şi coordonatorul activităţii instituţiilor cu atribuţii în realizarea acesteia. Este misiunea Preşedintelui României de a integra organic politica externă şi de securitate naţională în vederea apărării şi promovării intereselor naţionale ale statului. Ca Președinte al României, voi promova conceptul de securitate națională extinsă, care să cuprindă următoarele domenii: apărarea, securitatea socială, securitatea educațională, securitatea alimentară, securitatea economică, securitatea energetică, securitatea mediului,

securitatea financiară, securitatea infrastructurilor critice. Voi promova o Strategie Națională de Apărare a Țării care să acopere toate aceste domenii și care să constituie reperul pentru strategiile sectoriale proiectate la nivel instituțional. În calitate de Președinte al României, după o consultare prealabilă cu reprezentanții instituțiilor din sistemul național de securitate, precum și cu principalii

27

Pagina 28

noștri aliați euroatlantici, voi elabora și prezenta Parlamentului, spre aprobare, Strategia Națională de Apărare a Țării. O atenție sporită voi acorda sectorului industrial de apărare, care va trebui să parcurgă un amplu proces de modernizare. Structurile de intelligence din România sunt acum definitiv desprinse de vechiul sistem şi de mentalităţile comuniste, pe deplin reformate și aflate în avanpostul integrării și al angajamentelor euroatlantice. Procesul de modernizare a acestora este cu atât mai remarcabil cu cât s-a desfăşurat într-un context marcat de un cadru legislativ neadecvat realităţii şi de o presiune importantă din partea societăţii civile, iar uneori și a partidelor politice. De asemenea, serviciile de informaţii au asigurat elementele de flexibilitate organizatorică şi operaţională, permițând abordarea şi rezolvarea unor probleme de securitate cu totul noi, nu numai pentru serviciile de informații româneşti şi est-europene. Deschiderea, anterior intrării

în NATO şi UE, către serviciile aliate, cât şi derularea în comun cu acestea a unor operaţiuni complexe, îndeosebi în zona ameninţărilor asimetrice și non-tradiţionale (terorism, criminalitate organizată etc.), a contribuit în mod semnificativ la aderare şi la construcţia de securitate a spaţiului euroatlantic. Foarte apreciată de către aliaţi a fost şi resursa analitică oferită de serviciile de informaţii româneşti, care a pus în valoare demersurile operative şi a asigurat suportul informativ necesar procesului decizional, precum şi schimbul de date cu serviciile partenere. Cooperarea internațională – firească în cadrul parteneriatelor din cadrul NATO/UE, dar și bilaterale – reprezintă o resursă duală (furnizăm, dar și primim intelligence), necesară asigurării securității în sens mai larg, nu doar național, ci și regional, european și euroatlantic. Este o evoluție firească, pe care, în calitate de Președinte al României, o voi încuraja ca parte a proiectului de construire și dezvoltare a unor capabilități de smart power, o ROMÂNIE A

LUCRULUI BINE FĂCUT ce știe să-și gestioneze riscurile și să-și valorifice oportunitățile pentru asigurarea propriei securități. Îmi doresc o recunoaștere a contribuțiilor structurilor de intelligence și în interiorul țării, la un nivel comparativ cu cel câștigat în exterior. Dincolo de unele reminiscențe ale epocii comuniste, care afectează percepția publică legată de activitatea serviciilor de informații din România, ca Președinte al României, voi milita, totuși, pentru schimbarea etapizată a concepției de securitate națională, de la o abordare specifică actualei etape, de contracarare a riscurilor și amenințărilor la adresa securității, către una puternic axată pe prevenire, care reprezintă, în sine, o schimbare de paradigmă necesară trecerii la o etapă nouă în devenirea statului român. Doresc să asigur în continuare instituţiilor de securitate naţională, inclusiv celor de intelligence, toate instrumentele necesare atingerii scopurilor strategice care se referă la

avertizare timpurie, prevenirea conflictelor, decizie coerentă în momente de criză, întemeiată pe informaţie reală, exactă şi la timp.

28

Pagina 29

Printre obiectivele mandatului meu se vor număra:

• - consolidarea echidistanței, neamestecului politic și profesionalizării în

activitatea structurilor de intelligence;

• - modernizarea legislației din domeniul securității naționale, astfel încât aceasta

să fie adecvată nu numai noilor realități (faptul că România este membru al NATO și UE), ci și noilor riscuri și amenințări cu care ne confruntăm;

• - creșterea eficienței Consiliului Suprem de Apărare a Țării în coordonarea unitară

a domeniului securității și apărării prin crearea unor grupuri și comitete de lucru care să pregătească analize de impact în vederea realizării consensului decizional. De asemenea, consider necesară creșterea frecvenței consultărilor în cadrul CSAT pentru combaterea amenințărilor de securitate (interne și externe) la adresa intereselor naționale ale României;

• - reanalizarea rolului unor organisme cu rol de coordonare și integrare a

informațiilor, precum Comunitatea Națională de Informații și Oficiul pentru Informații Integrate și propunerea, după consultarea tuturor părților interesate/vizate, a unui concept integrator cu privire la domeniul securității naționale și al intelligence. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT va fi o țară care va gestiona inteligent atât oportunitățile, cât și riscurile, având drept fundament cele trei nevoi esențiale ale cetățeanului: libertate, prosperitate și securitate.

De asemenea, ca Președinte al României, voi propune dezvoltarea conceptului de Strategie de securitate internă a României în consonanță cu Strategia de securitate internă a Uniunii Europene pe următoarele direcții: siguranța cetățeanului român în diversitatea europeană; o Românie sigură în serviciul cetățeanului și pentru protecția acestuia; spațiul românesc ca parte a spațiului de libertate, securitate și justiție. Strategia de Securitate Internă a UE include 5 măsuri comune privind combaterea rețelelor infracționale și teroriste, combaterea criminalității cibernetice, consolidarea securității frontierelor și gestionarea situațiilor de criză, la care România trebuie să se alinieze pe deplin. Obiectivul este ca România să fie o țară sigură și ordonată, iar acest lucru să fie resimțit de fiecare cetățean, prin garantarea siguranței și protecției acestuia și a bunurilor sale.

II. 11 teme majore de dezbatere și consens național

Ca președinte mediator și integrator, dar implicat direct și ferm în construcția unei Românii cu adevărat occidentale, voi propune întregii clase politice și societății românești câteva mari teme de dezbatere, în jurul cărora să putem genera un acord cât mai larg. Acestea ar putea deveni pilonii pe care se articulează un nou proiect de țară, cu

29

Pagina 30

obiective naționale la care să se raporteze toate guvernele și toți decidenții politici, indiferent de identitatea lor ideologică sau de alternanțele la putere. Încercările similare din trecut de a realiza așa-numite „pacte”, pe sănătate și educație spre exemplu, de la nivelul instituției prezidențiale au eșuat pentru că au fost mai mult gesturi politice decât acorduri naționale și pentru că nu au fost scoase din sfera conflictului politic și personal. Cred că în astfel de chestiuni extrem de serioase nu ar trebui să vorbim despre persoana președintelui care inițiază un asemenea acord, nici despre persoana prim- ministrului, nici despre cine își impune punctul de vedere sau cine punctează electoral, ci despre cetățeni și despre obiective naționale pe termen lung. Modul de exercitare a funcției prezidențiale în ultimii 10 ani a conținut germenii conflictului inclusiv în raport cu asemenea domenii, care ar fi trebuit să fie, de fapt, veritabile punți de dialog și acord larg la nivelul clasei politice. Modelul de președinte pe care îl propun

României presupune tocmai capacitatea de a media și de a integra puncte de vedere diferite pe teme de interes public general, dar și abnegație și determinare în respectarea acordurilor odată încheiate. După ani de zile în care conflictul și dezbinarea socială au făcut parte din cotidian, în care a fost mai ușor să distrugi decât să construiești, un asemenea demers nu este facil și va fi probabil întâmpinat cu întrebări, îndoieli și prudență. Ca președinte, însă, îmi voi asuma responsabilitatea de a schimba regulile jocului și de a deschide acest drum care înseamnă o transformare a practicilor predominante în politică. Cred că și în România se poate, că un asemenea demers este fezabil și că putem înlocui conflictul și spectacolul steril cu dialogul și dezbaterea pe teme naționale. De aceea, în cadrul viziunii mele asupra instituției prezidențiale, am ales să fac referire nu doar la domeniile strategice în care președintele are atribuții constituționale directe și nu

doar la chestiunile fundamentale de politică generală, ci propun 11 asemenea mari teme naționale, la a căror dezbatere voi chema întreaga clasă politică.

1. Educația ca resursă de performanță a României

Premisa fundamentală de la care pornesc în abordarea domeniului educației este aceea că o societate nu poate fi, pe termen mediu sau lung, mai bună decât sistemul său de educaţie. O societate, o națiune poate să fie performantă sau neperformantă în funcţie de sistemul său de educaţie, care are, în realitate, cel mai mare impact asupra viitorului unei naţiuni. Nu există niciun alt sistem care poate să schimbe starea lucrurilor atât de profund. Viziunea ROMÂNIEI LUCRULUI BINE FĂCUT este indiscutabil legată de viziunea unui sistem de educațional performant, care poate fi privit drept cea mai mare șansă pe care o avem pentru a face România performantă.

30

Pagina 31

Ca Președinte al României, am convingerea că putem să devenim efectiv un „tigru al Europei”, în același sens în care au apărut „tigrii din Asia” care îşi bazează pe educaţie şi disciplină în societate creşterea și dezvoltarea. Vreau să afirm un lucru foarte direct și deschis: un sistem educaţional performant nu poate să fie nici creat, nici perpetuat şi nici să producă rezultate decât peste mai multe generaţii. De aceea, o abordare serioasă trebuie să pornească de la o decizie luată consensual și asumată pe termen lung cel puţin de către partidele relevante, cu privire la construcţia unui asemenea sistem. România nu a beneficiat în ultimii ani de un sistem de educaţie performant, nici măcar de un sistem de educaţie care să permită continuarea unui anumit nivel la care se ajunsese în anii ’70 - ’80. Desigur, putem discuta realizările acelui sistem, dar el produsese un nivel de cultură general acceptat şi apreciat.

Există, în lume, exemple de ţări care şi-au neglijat sistemul educaţional şi au pierdut din competitivitate şi altele care au înţeles această nevoie şi, fără a avea alte resurse la dispoziție, au devenit extrem de performante. În momentul de față, avem câțiva indicatori care arată că sistemul nostru educaţional este prost conceput. Rezultatele catastrofale de la bacalaureat sunt expresia unui învățământ preuniversitar fundamental greşit structurat, care lasă fără direcție jumătate dintr-o generaţie. Creșterea calității și performanței unui sistem educațional presupune, pe de-o parte, o motivaţie imediată și, pe de altă parte, o perspectivă îndelungată, pornind de la un obiectiv. Trebuie să vedem, evident, care este obiectivul nostru pe termen lung, unde vrem să ajungem? Vrem să avem generaţii pregătite pentru a deveni muncitori forestieri sau vrem să avem generaţii educate pentru a transforma România într-o ţară a tehnologiei moderne? Avem atâtea exemple că potențialul uman este unul de excepție, încât cred că este o crimă să nu poți

utiliza această importantă resursă. Este suficient să ne uităm la tinerii noștri olimpici și apoi să vedem câți dintre ei rămân în țară pentru a contribui la progresul nostru general. În viziunea mea, un sistem performant presupune:

• - un segment preuniversitar suficient de consistent, dar nu bazat exclusiv pe

acumulare de informații, ci pe o formulă duală care îmbină în mod creativ teoria cu practica și care oferă opțiuni diferite de ieșire în funcție de abilități și competențe;

• - un segment universitar în care se acumulează masiv competențe și care permite

în mod real specializarea într-un domeniu, ce poate fi apoi urmată de o hiperspecializare;

• - corelarea cu cercetarea. Crearea unui sistem foarte performant care să ducă

România în zona de înalte tehnologii poate să funcţioneze numai dacă, în paralel, se desfășoară o activitate de cercetare foarte serioasă. Despărţirea educaţiei de cercetare este o greşeală fundamentală. Ele trebuie să fie corelate;

• - încurajarea educației continue. Fără a încuraja un proces de educație continuă, pe

toată durata vieții profesionale, nu se poate asigura adaptarea la nevoile unei piețe a muncii

31

Pagina 32

tot mai dinamice și asigurarea eficienței în fața creșterii competiției în plan regional și internațional. România poate să devină un pol al înaltei tehnologii în Europa. Acest lucru presupune, în afară de un nivel general mai bun, o specializare şi o hiperspecializare. Specializarea se poate obţine, de regulă, introducând un sistem educaţional de tip dual: teorie îmbinată cu practică, urmată de separarea celor două ramuri, astfel încât elevii să poată opta dacă doresc să se îndrepte spre o meserie sau dacă vor să-și continue studiile spre o zonă teoretică sau de hiperspecializare. Cea mai drastică pierdere de competitivitate am înregistrat-o la nivel universitar, unde, din puţine universităţi, dar cu un nivel de multe ori foarte rezonabil pe care l-am avut încă în anii ’70 şi în anii ’80, s-a ajuns la o multitudine de instituții de învățământ superior, dar care, într-o măsură mare, sunt doar „furnizoare de diplome” şi nu generatoare de educaţie de nivel

universitar şi de competențe, conform criteriilor de la Bologna. În opinia mea, este nevoie de o reechilibrare a țintelor pe care le avem în raport cu învățământul și de adaptarea acestuia la cerințele unei societăți moderne. În România, încercăm încă să punem accentul pe pregătirea din sistemul preuniversitar și pe acumularea de informații din toate domeniile, în timp ce învățământul superior nu furnizează destule competențe și abilități. În schimb, în societățile occidentale învățământul preuniversitar oferă un nivel mediu de cunoștințe și libertate de opțiune, iar acumularea de competențe și specializarea provine dintr-un mediu universitar cu exigențe crescute. Desigur, este de discutat și despre statutul dascălilor în societate. Nu poţi să ai un corp profesoral performant dacă nu ai o remuneraţie corespunzătoare. Nu poţi să aştepţi de la un profesor din mediul preuniversitar să fie foarte performant fără să fie remunerat decent. Dar acestea sunt lucruri cunoscute deja de toată lumea. Trebuie să conştientizăm faptul că a

construi un sistem de educaţie performant reprezintă un lucru extrem de scump, însă este o investiție în viitor, fără de care o națiune nu poate progresa și performa. Dacă vrem să avem o educaţie performantă, trebuie să recunoaştem că am greşit şi să începem să reconstruim întreg sistemul. Ca Președinte al României, îmi propun să organizez o asemenea dezbatere națională. Dacă reuşim să fundamentăm o analiză serioasă şi dacă ne vom propune ținte clare, atunci vom putea să schimbăm sistemul suficient de mult. Însă, din experiența mea, doresc să evidențiez un aspect: schimbările în sistemul de educație nu se pot măsura în luni sau în ani. Dacă reușim să-l așezăm pe baze funcționale, efectul se va vedea peste câteva generații. Dacă vom obţine rezultate foarte bune, în 20 de ani, ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT poate să se transforme dintr-o ţară importatoare de know-how şi de înaltă tehnologie, într-o ţară exportatoare, un veritabil hub regional de înaltă tehnologie. În lumea modernă a globalizării, orice produs se poate cumpăra, dar educaţia nu.

Educaţia se poate cumpăra pentru un individ sau pentru un grup de indivizi, dar nu se poate cumpăra pentru o națiune. Resursa umană rămâne în continuare cheia reuşitei unei naţiuni. De aceea, este nevoie de acest efort, de a defini un sistem propriu și performant de educație.

32