Conținutul ediției
Textul documentului
Această ediție nu are încă o structură pe capitole și propuneri. Textul extras poate conține diferențe de formatare față de documentul-sursă.
Pagina 17
le, cu atit mai. mult vointa conducerii poli tice
9 mai mare lipsa de premize politice si socia masu-
receptivitates acesteia. De aceea fiecareecm
ivebuje sa e conjuge cu vointapepalatiei,Va,curesp ecta principiul cetad mu mic risc ulat
ra, drastica sau graduala| in desfasuracc | ee Lot
previzibil. TIEI
De mare importanta in aplicarea masurilor preconizate | de programul CONVEN
DEMOCRATICE din ROMANIA sint: pregnant ca| o politica a reformei, gare exclude total
- - existenta sentimentului tot mai r premizelor si
:nterventia autoritatii publ pu. nimai din cauza lipsé
ice, nu este justificata, piete
institutiilor pentru functionarea eficienta a fortelor | i, ci pent ru ca acestea ar impune cos-
turi insuportabile organismului social; ee
" realizarea politicii economice pentru prom ovarea restr uoturarii trebuie sa mentina
echilibrul intre distrugerea si conetrzetia indus e de piata, de functionarea fortelor acestora,o
cata si
totodata insa protejindu-se bunul cel mai de pret - o-forta de munca bine califi
| |
intelectualitate numeroasa (capitalul uman); necesar continuarti reform ef ma
- - ajustarea si dezvoltarea cadrului legal si institutioneialsocia le, indispensabila daca ne
va putea excepta o reforma corespunzatoa re & sigurant
urile stabi-
gindim ca oamenii s-au obisnuit sa considere siguranta locului de munca si pret
rete de stat. +
ie si scazute la bunurile de consum ca bunuri publice asigu
i (implicit a continuarti caderii
| In aceste conditii OBIECTIVELE stopariijului crize
economice) sint: frinarea inflatiei, atenuarea soma | (peniru a face fata fenom enului de
histerezis) si promovarea exporturilor. a
Pe de alta parte restructurarea agentilor econcuomici de stat trebuie sa tina seama . -
'in conditiile unor efecte de vedistributie
ca va avea loc impact negativ asupra oamenilor,
iar retelele de protectie nu sint inca create. |
| - pina la inchiderea agentilor econom ici cu valoare adau gata negative si restructurares
valoare adaugata pozitiva), pentru toti agen
selor neprofitabili (dar, care, totusi, realizeazaturil tii
or salariatilor de dinamica vinza rilor ;
economici de stat se va trece la legarea veni valoa re adaugata negativa se va opera im ediat
- - inchiderea agentilor economici cu le
dupa identificarea lor si determinarea moduarelolui de suplinire optima a interrelaliilor pe care
putin
conditioneaza, in aceste cazari, plata ajuto ar de somaj si recalifica rea fiind mai
costisitoare decit mentinerea agentiloinr cauz econ in functiune; .
'- scoaterea din functiune a agentilor emici neprofitabili (dati , in conditii
realiza
a resurselor nu au dévenit profitabil) seezevasoma
normale, prin flexibilizarea suficienta+:due a costurile de ajustare si sa se atenu jul,
programat, pe etape, astfel incit sa se acestor agenti este necesara urmarirea
iar costul acestuia sa fie redisiribuit in timp. In cazulment are acordate de stat salariatilor pen- |
efectelor ajutorului de somaj si a veniturilor supli de
tru a-i stimula sa ramina in continuare intr-o intreprindere in loc sa accepte ajutorul
| LT _
somaj. Da
In acelasi timp autoritatile pubiice vor putea asigura resursele pentru reteua de protec-
tie si facilitarea realocarii fortei de munca prin programe de recal ificare.
-
Oasemenea tehnologie permite o abordare corectiva permanent "step and go", mai
pragmatica a reformei economice si sociale, a restructura rii. Ea nu decelereaza reforma ci
introduce actiuni cu risc social cumulat mai mic, considerind angajatii participanti activi
la managementul transformarii, si poate constitui parte a acordului social pentru continua-
Restructurarea economiei, progresiva si echilibrata se va efectua in asa fel incit sa
rea reformei.
Pagina 18
isigure o integrare armonioasa si rapida a Romaniei in viitoarea Europa unita in curs de
construire: Orice lege si institutie noua trebuie sa fie un pas european. = 7
In domeniul privatizarii CONVENTIA DEMOCRATICA este interesata intr-o
privatizare care sa conducă ia in trai mai bun pentru majoritatea populatiei, astfel ca aceas-
ta sa nu ramina confruntata cu problemele sociale majore privind asigurarea drepturilor
elementare de trai civilizat, de muncă, invatatura etc. | _
CONVENTIA DEMOCRATICA opteazcaa privatizarea proprietatii de stat sa se
efectueze pentru inceput mai ales acolo unde sint conditii certe ca aceasta va fi insotita de
ic cauza.
imbunatatirea situatiei agentului economin
Privatizarea proprietatii de stat si restructurarea. intreprinderilor, si prin acestea a
sectoarelor si ramurilor economice, sint procese interreciprece, conditienindu-se si
accelerindu-se reciproc. | | 7
Pentru ca privatizarea sa dea rezultate, conditia principala este ca proprietatea
particulara generata sa fie precumpanitoare. Solutia desfasurata in prezent, prin “Legea
privatizarii societatilor comerciale", conduce la o proprietate total insuficienta pentru realiza-
rea dezideratelor privatizarii,
CONVENTIA DEMOCRATICA va sustine in mod special constituirea de preprie-
tati particulare mici si mijlocii - in special de productie si de servicii - deoarece marea
privatizare (a proprietatii de stat) este de lunga durata. Aceste proprietati trebuie incurajate
atit din motive economice-cit si sociale: | co
_ economic, intrucit determinae eficienta mai ridicata (chiar daca preturile interne nu
sint cele de echilibru pe termen lung si eficienta alocarii resurselor nu este intrutotul
corespunzatoare); | | 7
- - social, pentru ca intretine clasa jntreprinzaterilor, si ca principala componenta a
. *electoratului social”, factor favorizator pentru transformarea sistemului: << --- —
1. RESTRUCTURAREA SI STABILIZAREA MACROECONOMICA
Experienta de pina acum arata (si nu numai la noi) ca utilizarea aproape exclusiva a
agregatelor macroeconomice (fiscale, monetare, de credit etc.) nu este suficienta. pentru
depasirea crizei si ameliorarea parametrilor economiei. - 8 ma
Îmi.
ee
|
Se impun, in continuare, politici prudente si naantate bazate pe masuri eficiente
si favorizateare, orientate in functie de semnalele economice (preturi, salarii, profituri,
” ratele dobinzilor) la care reactioneaza agentii economici (consumatori, lucratori, manageri,
investitori). | ” |
Orice masura la nivelul organelor decizionale trebuie precedata de studii
aprofundate de situatie si de consecinte previzibile.
Intreaga politica macroeconomica se va revedea si remodela astfel! sa se determine un
real si eficient control patronal, schimbarea management-ului, stimularea acumularii de profit,
conditionarea mai stricta a dinamicii veniturilor de de rezultatele economice ale vinzarilor,
intarirea disciplinei platilor, limitarea transferarii in preturi de costuri majorate artificial ca
rezultat al slabei administrari si a productivitatii necorespunzatoare, restructurarea echilibrata
|
a numarului de salariati etc.
Totodata, se impune o preocupare sistematica pentru creareaconditiilor de functionare
eficienta, necontradictorie, a microeconomiei (agentilor economici), precum si a diferitelor
piete sectoriale. |
Pagina 19
i, se vor revedea si rereglem erita, incorelar e
Pentru aceasta, pentru pericada tranzitie nécesara a ajutoarelor financiare necesare
ou marimea valorii adaugate, conditiile si pondriierea ozite, taxe s.a.
a fi acordate de catre stat industriereai, agri cultu etc.- subventii, reduceri de imp special a
Pentru inceput gestiona dezechilicore brelor macroeconomice actualee (in ra-
lat cu masuri de restructurar administomt
infiatiei si a deficitului valutar) se va realalizamacroch
tive si economice, cu controlul rigu ros eltuielilor la nivelul entitatilor prinza--
econ
ce cu capital de sfat, cu garantarunu ea afirmarii nestingherite ale initi ativelor intre
a i sistem de creditare diferent
torilor particulari, cu stabilireurar iat sj'%paulativ.
Dezvoltarea si restruct ii. macroeconotamiicsialiber 56 Vor realiza in conditiile unui regim
pe cerere - ofer
economic mixt, nebazat exclusivduc a concurenta, ci si pe elemente de
control public in orientarea pro tii, consumului si investitiei (de lstat/ particulara), statul
urarea si imbunatatirea nivelulu minim de trai.
avind un rol de supraveghetor in asig
a) Fiseslitates, restructurarea etare.
si controlui cheltuielilor bugindi
Sarcina fiscala globala nu va penaliza econ om ia si nu va lipsi vidul de principalat
a politicii fiscale - deriva din resp
parte a veniturilor sale. Sustinereacti onsabilitatea fiecarui agen
‘economic si a fiecarui cetatean v sa participe, de o maniera echitabila, la cheltuielile sta-
|
tului. |
rentiata, in corelare
Politica fiscala va fi flexibila si difeex. cu manifestarile economice
rtanta sustinerii agriculturii de catr e stat,
conjuncturale ale sectoarelor economiei (delor siimpotaxelor de ia sector la sector,
ozite de la ram ura la
diferentierea - nu uniformizarea - imp | |
ramuraetc.).
Fiscalitatea (impozite/taxe)crea
|
- - oricare ar fi situatia datoriei publice si a gradului de
fiscale - si rea fondului de siguranta si rezervaiatecarein saperiacop ere
stabilitate a veniturilorin peri oadele nefavorabile, trebuie perm anent diferent oade le
cheltuielile bugetare -
favorabile fara, ca pe ansamblul economiei sa se afecteze negativ in limite semnificative pute
:: rea reala de climparare.
Totodata se vor intreprindedeacticres uni ferme pentru mobilizarea fondurilor prov enite.din
| terea veniturilor. oe
devansarea cresterii preturilor fata fisca la pentru mentinerea unucitu i grad
Actuala structura a veniturilbil, or le se va remodelimi
defiscalitate echilibrat si supceorta pentru pastrares in te controlabile a defi lui
Bupetar, in principal in ceea priveste: si echilibrarea esalonata a ponderii impozitelor
actualizarea bazelor de impunere rentierea progresiva a acestora pe ramurile si
dizecte si a impozitelorpent pe profit, dar si dife r din munca directa, investitiilor si consoli-
activitatile economiei, ru stimular ea efectelo
darea sectorului particular;
- - pentru stimularea agentilor econ
|
ri, producatori de
omici, in special a celor particulafaci
tal si de servicii de uzpriv productiv, se vor asiguraii) penlitat i fiscale si
bunuri de consum, de capi ar si flexibil ind perioadcars e facilitat tru investiti i,
variate (in cadrul unui sistemite,unit garantii investitorilor straininiceea ce privprin investitie formeaza
asupra profiturilor reinvest mix te cu intre prin zato rii rom ani, este libe rul transfer al
intreprin deri prop rii sau
investit; |
profiturilor si capitalului
'_ se vor reconsidera nivelurile rate are;
lor medii si marginale de impozitport
ă pentru marfurile prelucrate si reex ate si pentru
_ se vor reduce taxele vamale inte ; | |
importul de produse deficitare pe piata rna protejarea
l de produse curente - pentrui nom
„se vor introduce taxe diferentiate la importucons um de lux: conform unu encla-
pietei interne si suprataxe (accize) pentru marfurile de
Pagina 20
|
tor unic care se va stabili prin lege;
i
| _ se vor scuti de taxele vamale de import pentru produsele inalt specializate sau de inal-
; a 7
ta performanta de "2 industrial, de-investitie saw.de productie
„= Se WOE diminua impozitele platite de agen tii econom ici pentru partea de profit
destinata cercetarii aplicative, precum si asupra veniturilor realizate inurma aplicarii invențiilor
|
- - se vor reduce impozitele pentru agentii economici care sponsorizeaza institutiile de
si inovatiilor;
|
zitelor si se vor introduce masuri
sanatate si cultura; 7
- - se va perfectiona sistemul de administa re al impo
|
severe pentru controlul si descurajarea evaziuţii fiscale. orice fel, dobinzile de intirziere si
‘Se vor spori drastic amenzile si penalitatile de
la loterie, la jocuri si pariuri.
amenzile fiscale, precum si taxele pe cistigurile
_ Bsalonat si conditionat de evolutia economica de ansamblu, fiscalitate a se va baza
pe: | |
- - Impozitul pe valoarea adaugata (care va inlocui impo zitul pe circu latia marfurilor),
diferentiat sectorial in functie de specificul ramurilor economice si de obiectivele actiunilor
macroeconomice; .
- - Impezitul unitar asupra veniturilor lunarecorec prin eliminarea diferentierii dintre
persoanele cu/fara copii. Diferentierea se va prelua prin tarea corespunzatoare â marim ti
alocatiei de stat pentru copii; |
al);
- - Impozitul pe venitul individual realizat anual (venitul global,
- - Impozitul pecapital (pe societati) si pe cistigarile din capit odata cu deschide-
rea pietei actiunilor si obligatiunilor. | -
| Acest impozit ‘este menit orientarii capitaluriior spre investire a pred uctiva si
_-. « descurajarea celor speculative: De asemenea, acesta ar un erol preventiv in distorsionarea
= structurilor economice prin dezvoltarea socie tatilor pe actiuni - preventia inflatiei de actiuni.
Restructurarea cheltuieliloxbugetare are in vedere:ferar introducerea unui nou sistem de
i de stat si. trans ea catre acestia a finanortarii
relatii intre conturile agentilor econonticrarea de
activitatilor curente si de investitie si asigu unei ponderi corespimz| atoare a cheltuielil
capital in cadrul cheltuielilor bugetare. ritatilor locale, pentru utilizarea
- - O parte a impozitelor va ramine la dispozitia auto unei
directa, in limitele legii, fara acordul autoritatilor centrale ca urmare a introducerii
|
„pronuntate descentralizari de autoritat=;
Mentinerea in limite controlabile a deficitului bugetar
Privind cbeltuielile bugetare se vor lua masuri pentrr udinechil ibrarea bugetului public la
sau crea-
nivelui incasarii veniturilor, iar nu prin cresterea veniturilo sporuri de impozite
‘rea in acest scop de fonduri extrabugetare noi. ului,
Se va incepe cu revederea si limitarea cheltuielilor Presedentiei, Parlament uielilor
Guvernului, institutiilor guvernamentale si a admitenistra tiei executive, in speciala chelt
de reprezentare si protocol a acestora - actualmen disproportionat de mari, fata de m ijloasele
Se vor limita, de asemenea, posibilitatile autoritatilor locale de a-si finanta deficitele
reale ale tarii,
bugetare prin credite.
creditul si dobinzile.
b) Piata capitalurilor, sectorul bancar,aluri
Urgenta formarii reale a pietei capit lor in decurge din necesitatea mobilizarii
resurselor banesti de la populatie si agentii economici vederea reinvestirii rapide dupa
Pagina 21
criterii economice in activitatile econom ice, larea totodata cu reducerea constânta a cererii
agregate, controlul sever al inflatiet si stimu economisirii. Pentru aceasta:
- - se va intari supravegherea bancara, 56 vor organiza Burse de valori, precum si piata
oo oO Se _
de valori si titluri guvernamentale; ri corespunzatoare in
- - se va practica o politica monetara stricta, paralel cu masu
domeniul fiscal si al veniturilor. Se va urmari ment inerea cresterii masei monetare in corelare
cu rata a inflatiei si asigurarea unei lichiditati si absorbtii adecvate in economie;
- - se va spori potentialul concurential pe pialp ot i, deeepensi prin ingiugerea si a.altor
furnizori posesori de foriduri (fondurite societatilor dfas iibgr i, alte fonduri mutuale
etc.); | i
| - se vor organiza licitatii pentr u credi tele de refinantare si nu restrictionarea
imprumuturilor bancilor;
_ se vor introduce instrumentele complementare masei valorlailor în circulatie odata cu
ajustarea si restructurarea masei morictare. cambia, trata, biletul ordin, carțile de credit,
CEC-ul si a titlurilor de stat pe termen scurt.
- - se vor deschide pietele interne catre capitalurile bancare externe.
bit, cu preponderenta
Sectorul bancar, de stat/particular, se va dezvolta in mod deose de stat, cu exceptia
cel particulari'Se vor extinde tipologia si operatiunile efectuate. Bancile
Bancii Nationale - care se va refinanta din surse bugetare si imprumuturi externe pentru
vor privatiza treptat incepind
reconstituirea rezervei valutare a statului - seprin cu îilialele
teritoriale. Se va extinde refinantarea bancara licitatie, pina Ja funct ea corecta
ionar
(fiabila) a depozitelor de rezerva obligatorii. _ |
econo
CBC-ul'se va reorganiza in cel putin dota casetededirect mii si ulterior acestea se vor
e pentru: investitii, agricultura,
transforma si in banci comerciale, care vor acorda credi sucursale
coment, credite de consum pentru poputatie, etc. Unitatile vor beneficia de autonomie
ci se vor tratisforma in banci populare, in primul rind a celor din mediu rural, -:
politica activa a dobinzitor,
_ EI * »
a In domeniul creditalui si dobinzilor se va promova oactive interge,.prin controlul
pentru stimularea acumularilor financiare si a form arii de
eficientei alocarii creditelor. Scumpirea creditelor pentr u cheltuielile curente ale agentilor
economici va fi progresivasi diferentiata (investitii, agricuiiura, constructia de locuinte etc.),
iar in cazul agentilor economici industriali de stat si-in functie de felul valorii adaugate (nega-
iiva, neprofitabila, profitabila). a |
ri „si depozitele
cu stabilisarel ratei inflatiei
Initial se vor continua masurile pentru ca debinzite la impru mutu
bancare i n terne să se sitaliza ia nivellet,uriîn real
uezecomp pozit ive in corela re
dobinzile se vor Hber mod progresiv. -
- - se vor acorda credite mai ales agentilor econoniici care dovedesc posibilitatea
ret bursarii la timp;
- - sevorreglementa conform uzantelor internationale peri;joadapentrucreditul comercial,
cu exceptia cazurilor de acord reciproc intre agentii economic
- - se va acorda sprijin exportului prin subventionarea sau practicarea unor dobinzi mai
| a
reduse la creditele asumate la cerere; Ă
- - pentru prevenirea arierătefor intre intreprinderile de stat, pentru creditele noi,
dobinzile care se vor plati vor fi la nivelul ratelor pietii; —
_ se vor acorda credite inlesnite pe o perioada conve nabila de timp si cu dobinda redu-
sa tineretului, familiilor tinere si categoriilor socio-profesion ale defavorizate.
În vederea accelerarii vitezei de rotatie a banilor se vor activa:
_19-
Pagina 22
>
multilaterala si de lichidare a solurilor
_ mecanismele de compensi:s bancara bi siio
debitoare si creditoare; 7 re
- - convertirea creditelor nepetformante in actiuni sau'parti sociale; e de certificate de
iunil
mecanismele de cont si rescont si a efectelot| de comert si emis|
depozit. |
Pentru sustinerea si dezvoltarea agentilor economici part iculari:
area imprumturilor/credite-
așord
- - se va diminua nivelul garantiilor materiale pentrzi?u pentr
lor precum si facilitati si reducerea diferentiataa dobjn u investitiini, functie de felul
investitiei (productie, servicii, comert) şi 'de marimea reinv estirii profiturilor proprii.
pentru garentarea-si facilitarea creditelor cu
_ vor fi infiintate institutii financiare
Li
dobinzi avantajoase.
Cc) Functionarea cursului de schimb.
Este esentiala pentru restruciurares dezechilibrelorrilor economiei nationale, a ramurilor,
cele
a apentilor economici, precum si pentru stabilizarea pretu la nivele comparative cu
externe. Pentru aceasta: ..; |
- - se va ajusta si libera liza cursu l de schimb si se vor simplifica procedurile de schimb
valutar, in acelasi timp prevenindu-se socurile in evohutia presicursului de schimb;
de .
- - se va crea un fond.de stabilizare pentru reducerea unii si consolidarea cursului
schimb; | i i |
- - se vor crea facilitati pentru stimu larea exp rtului, iar schim bul in lei a incasarilor
valutare se va limita tul de valoare cica
numai la exporprofi autohton; lor investite in valuta ale
| - se va garanta repatrierea tului realizat si a capitaluri | |
investitorilor straini. | rilor
mm mg “PE masura consolidarii situatiei financiare atarii, a situatiei exportului si a fluxu
a leului.
“de capital se va trece la convertibilitaiss deplina
;
si
Veniturile preturile.
a pietei muncii, cresterea
4)
| _ Brin politica veniturilor se va urmari formarea corectaprectu n Si prevenirea aceen-
motivatiei muncii prin stabilitate, concurenta si recompensa
veniturilor antrenate de cresterea preturilor.
tuarii inffatiei prin cresterea controlata aiilor
Hotaritoare este cresterea salar numai in funetie de cresterea eficientei,
productivitatii activitatilor economice. In acest SCOR; “e
“se va: media obiectiv raportul venit salarial de- pretu ri, initial pr in indexarea
u
corespunzatoare a evolutiei periodice (6 - 12 luni) a puterii cumparare a salariulul medi
ducerea salarizarii locului
|
- - se va simplifica intregul sistem de salarizare prin intro
national;
de munca. in functie de caracteristicile si solicitarea specifi ca, complexitatea si importanta
a
acestuia;
Ocuparea locului de munca, in concordanta cu specificul munc ii acest uia si marimea
salariului acordat, va corespunde exclusiv valorii personale sisaurezul tatelor confirmate si nu
virstei;
volumului muncii salarizate si vechimii in munca, in functie de valoa
- - se va stabili un cadru institutionalizat de criterii re a performantelor in
munca, pentru pastrarea ocuparii locului de munca, pentr u prom ovarea salariala si in functie a
; : i
angajatilor agentilor economici de stat si bugetarilor
- - se va elimina orice control sau limitare a dinamicii cresterii salariilor indivi-
duale;
-
Pagina 23
3 | - Se-ya urmari ca in costulîi::carui produs ponderea salariilor sa creasca. Pina fa
stabilizarea |‘relativa :a raportului corere - oferta se va‘indexa salariul mediu national
~~ COrgsptnzator Cir.0 parte din. cresterea propnozata a pretărilor de consum convenită prin
negocierea tripartita, Daca salariu! mediu pe economie va.creste cu mai mult decit cresterea
prognozata fara corespondent iin productie, fa unitatile la care cresterea salariului mediu a fost
mai mare; se va majora mass profitului impozabil cu fondul de salazii corespunzator
depasirii; ; -- 1. ot vik ge a ar re
- - se vor introduce:indemnizatia de fidelitate, esalonat sistemul de salarizare “tip
cariera” pentru unitatile bugetare odata cu legiferarea drepturilor si obligatiilor functionarului
public; posibilitatea cresterii veniturilor din munca pentru salariatii agentilor EGONOIĂ igi“de
stat si bugetari prin cumulul cu prestatii lucrative private non- conflictuale de interese;
- - se va reduce impozitul anual asupra profitului agentilor economici care asigura
salariatilor lor ostabilitatein munca mai ridicata, precum si exceptarea dela plata impozitului
suplimentar a unitatilor la care salariul mediu se situeaza aproape de salariul minim pe
- - se va renunta la ‘ contractels de munca individuale pe perioada nedeterm inata’’, care
economie; i.
se vor inlocui cu “‘contractul de mucaindividual pe perioada determina ta”? si prelungirea
acestora in concordanta cu gradul de satisfactie dat de salariat;
- - se va introduce sistemul social de venitari suplimentare (recompense, prestatii
neobligatorii, acord etc .) prin acordarea.de inscrisurii de valoare (actiuni, obligatiuni, partici-
pattinom inalizate etc.);
managementului din profitul
- - se va introduce un sistem operativ de stimulare ainscrisuri
realizat peste profitul anticipat, in venit suplimentar si/sau cu de valoare;
In perspectiva, se va introduce salariul minim garantat ca o masura asiguratorie a
a „.. minimului de trai, citsi pentru.fundamentarea. echilibrului general al masurilor ce pros
Fă
că
“Preturile interhe trebuie sa fie comparabile cu preturile si puterea de cumparare de
teetie sociala.
pe pietele, externe prin intermediul uzui curs de schimb realist. Pentru aceasta:
- - se va continua politica de tiberalizare gradata, dar mai accelerata, a pretului
produselor aflateinca sub control, in concordanta cu diminuarea esalonata a subventiilor
de la bugetul public; —
' + in cazul monop olurilor si a utilitatilor publice (electricita te, cai ferate,
in continuare de catre stat,
telecomunicatii, aprovizionarea cu apa) preturile se vor stabifi
desi preturile resurselor vor fi liberalizate;
- - se va continuz obligativitatea prenotificarii a cresteriler de pret. Se va reduce si
diferentia perioada de prenotificare iin functie de categoria si clasa produselor,cerintele pietei,
asigurarea unei oferte si a unui consum optim, evolutia salariului mediu pe economia nationa-
ia. Treptat, cu cresterea ofertei, se va renunta la sistemul de prenotificare;
- - Hberalizarea pretului la.energia electrica pentru populatie se va. face, dupa
revizuirea acestuia, prin ajustari repetate, esalonindu-se majorarile la intervale de timp mai
mici (trimestriale).
Grupurile de populatie vulnerabile (pensionari, someri, familiicu mai multi copii etc.)
de
vor primi o compensare corespunzatoare si/sau se vor practica tarife in trepte in functie
cantitatea consumata peste cea corespunzatoare unui consum corelat traiului decent.
In cazul preturilor produselor agricole sisi alimentare de prima necesitate se va
adopta un program bazat pe:
_- liberalizarea esalonata ‘si preturi aproximativ uniforme in toate zonele, subventii
-
Pagina 24
A
3%
Zi
7,
Ec
is,
Sit a
anne
*
rii
xs
4 fre
ef:Ziae
7
4
ios
27
SAE
Rarer
eh
dp
Pee
Li
pentru produsele alimentare de baza acordate categoriilor defavorizate aledepopul atiei;
- - preturi controlate ale intrarilor produselor agricole si alimentare. stat. Se vasiptoce-
da la reexaminarea preturilor produselor agricole vegetale si animale a caror contractare achi-
zitie sint garantate de stat; — | | cc
- - credite cu dabinda scazuta, in principal pentru agricultura paiticulară;
i
- - privatizarea si liberalizarea comertului; | ”
- - compensatii uniforme la salariile din șeotorul de stat, aceasta fiind iei avantajoase
pentru persoanele cu venituri scazute. - cuin-
„__. -pensiile, ajutoarele de somaj, bursele pentru elevi si studenti etc. se vor corela|
dicele salariului mediu real, si nu cu indicele preturilor. itatea pretur ilor
institutionalizarea unbi organism pentru supravegherea si comp arabil
si a evolutiei acestora;
- - crearea de “zone libere" de productie si comercializare, cu exceptia zonelor limitrofe
cu tarile vecine. | : |
Intr-o prima etapa, continuarea reformei preturilor se va asocia cu controlul
veniturilor, care se vor lega de dinamica vinzariler.
e) LU BmeVvV eres
ZICA COBCULCE (i
i <i Ay a
4
rere
ai: RCFORFROF ce E
Pentru promovarea concurentei se vor intreprinde masuri privind:
or ha
narea re-
- - demonopelizarea accelerata a economiei prin privatizare, redimensioiicuca
si mijloc
giilor autonome si stim ularea imperativaa creerii deintreprinderi mici- 35% pital
pina la 30
particular sau majoritar particular- si prin asocierea cu abile; capital public,
privatizabil ulterior la atingerea unei profitabilitati conven tiv si
_ reducerea treptata a protectiei pietii interne si refacerea cadrului legisla
le, respec"
comercia
:institutional privind promovarea concurentei - infiintarea tribunalelor dreptului. de recurs;
tindu-se separarea drepturilor de decizie de cel de ancheta si pastragrea. si prevenirea
| - divizarea agentilor economici în cazurile cind restrin concurenta
actelor de abuz ale agentilor economici care ocupa opozitie dominanta pe piata unui produs
si, urmarirea fuziunii sau asocierii acestora in.vederea dominarii pe piata si a limitarii
concurentei; a
- - stabilirea categoriilorde acorduri comerciale interzise ca daunatoareconeuregtei,
precum si a cazurilor de acceptare a exceptiilor (legea concurentei acceptabile);:.. .
aceeasi masura a
- - reducerea treptataa protectiei pietii interne si cresteregin
expunerii la concurenta internationala. |
Se vor elimina contingentele si restrictiile la export cu exceptia:bunurilor subve ntio-
nate, a bumurilor restrictionate cantitativ in tarile importatoare, export urile in cliring si batter .
Privitor la dezvoltarea pietelor factorilor de productie, directiile principale care se
urmaresc sint: | |
- - realizarea unui sistem financiar- bancar competitiv, bazat pe mecanismele pietei
ai
si a ratelor dobinzii; | 7
capital pentru mobilizarea
- - crearea bancilor populare si a unui sistem de venture -ular);
economiilor populatiei (investitii si dezvoltarea capitalului partic la nivelul zonal si
- - realizarea unui fluxinformational corespunzator organizat pina de forta de
o politica coerenta de reorientare si reprofesionalizare privind cererea si oferta
munca, deplasarea ei intersectoriala (agricultura/industrie, agenti economici stat/agenti
de
ectiva sau in ascensitine etc.; '
particulari) si corelarea scolarizarii cu activitatile de perspfortei
_- reducerea coustringerilor asupra mobilitatii de munca (prime pentru mu-
. 22 -