Ediția 1992

Pagina 25

A

e

si fe ia

A

Ae ny Ape fare it

eK Sie

cen bai.

A,

.

LD

Fi

PAPA

7

IPA

pr

Pr

SSIS

PLECA

pei goe

a pp

ps tPF Sar Si

eee

SKA

ra

IEE:

TESS,3

A

oie.

> ia ag

intrest

Tits An

PE

Stun

pert Si

tacea in alte localitati, pentru transferulin alte activitati, credite avantajoase pentru construirea

• - etc.);

de locuinte ori pentru initierea umor activitati lucrative - in mediul rural si suburban + continuarea liberalizarii pietei muncii si consolidarea libertatii agentilor econo-

• - mici de stat in ajustarea salariiler'in acord cu performantele, oferta si cererea;

| - crearea de yoi locuri de munca prin relansarea progresiva a investitiitor: publice;

• - extinderea muncii cu timp partial, a contractelor de inuncacu durata determinata,

antrenarea fortei de munca disponibilizata in lucrarile de utilitate publica; a

• - introducerea prin negocierea tripartita a sporirii saptaminii de lucru, diferentiata si

corelata cu cuantumul cresterii salariului mediu nominal (real) pe economie si pe ramurile economice;

• - Asezarea negocierilor Sindicate - Patronat pe baze economice reale si consolidarea

echilibrului de negociereintre partenerii sociali;

• - functionarea libera a pietei terenurilor, a investitiilor, a constructiei si exploatarii

imobiliare etc.

f) [nvesttii publice. Sint determinate in principal de:

• - pe termen scurt, de resursele disponibile, care vor fi in continuare limitate;

,

• - petermen mediu, investitiile publice vortrebui sa devina preponderentedeoarece,

inevitabil, procesul de privatizare nu vs fi suficient de rapid, iar inclinarea spre investire in activitatile de productie a sectorului particular va fi probabil relativ redusa, In aceste conditii se va proceda spre:

• - orientarea catre proiectele cu eficienta imediata iin primul rind catre investitiile

nefinalizate si schimbarea destinatiei unor investitii neterminate si neviabile;

• - concesionarea sau vinzarea unor investitii neterminate Gn.domeniul circulatiei .

niarfuritor,turism, constructia de locuinte etc.);-

• - marirea capacitatilor agentilor economici de stat de a-si constitui fonduri proprii

deinvestitii (reducereaimpozitarii profitului, scutirea de varsam intul de dividente catre buget, rata accelerata a amortizarii, credite interne pe termen lung purtatoare de dobinzi minime - in mod selectivin functie de importanta ecoriomica, sociala si eficientei investitiei);

• - se vor lansaimprumuturi cu caracter public pentru investitiile de mare importanta

publica (infrastructura, nevoi de aparare nationale etc.), urmind ca detinatorilor de obligatiuni sau de inscrisuri de stat sa li se acorde venituri corespunzstoare pe seama veniturilor viitoare bugetare; -- agentii constructori de stat/particulari se vor stimula deopotriva iin scopul majorarii fondurilor proprii de mijloace circulante si de investitii proprii prin scutiri sau diminuari de impozite pe profit, asupra dividentelor, dobinzi reduse diferentiate pentru creditele asumate, functie de natura lucrarilor (scoli, spitale; locuinte, agricuitura, industrie, comert etc.) . - constructorii vor beneficia de un sistem de protectie sociala specific (de ex.pentru perioadele de inactivitate de minim 60% din venitul de baza lunar, sumeprelevatedin valoarea de licitatie a lucrarilor si administrata printr-o casa sociala autonoma a constructorilor).

• - flexibilizarea sistemului de aprobare guvernamentala a investitiilor care necesita

fonduri bugetare sau credite interne/externe care sa fie garantate de guvern.

2) Investitii straine si finaptarea externa’ i Investitiile straine si asistenta economica externa reprezinta factori - cheie ai sustinerii si dinamizarii tranzitiei la economia de piata. Roiul lor vizeaza atit suplimentarea

• - 23+

Pagina 26

cit mai ales demtararea si spri_

• - desurseler proprii limitate,roma ţinirea proceselor.de restruett-

_ rare efectiva din econom ia nessca. | Co | In consecinta, politica de’ atra tatului strain va fi o prioritate gere activa a capi neconditionata si responsabila fata de perspectivele tranzitiei. ROMANIA, punctele de referinta In conceptia CONVENŢIEI DEMOCRATICE din inve a unei politici coerente si eficiente stitiilor straine si asisteatei de stimulare activa a economice externe in economia romaneas ca vor Îi: * | e ăi | _ construirea imsi credibilitati exte rnă reale a României ca potentiala piata investiti- onala si ca utilizator eficient al asistentei econom ice prim ite; „- determinarea industriilor sisupeb-se ctoarelor prioritarepentru atragere a investitiilor

avantajele comparative generale si spec ifice de care straine si asistentei economice. Bazatede mun un pret acceptabil, ca indeobste bine calificata silae, situa dispune economia romaneasca, unel (forta te geografica spatii de productie realizate e materii toazr prime in zone usor accesibil favorabila unor fluxuri economicerea e necostisă e si apropierea dei part piete mari potentiale ete), domeniile prioritare pentru atrag r previnve stitiilor straine vor ofer enerregi ilor externi facilitati suplimentare fata denivelu l celo azute in legile care regla ementeaza niul investitiilor = | straine in Romania; itatea de atra gere 4 | - censolidarea, cadrului inst itutional care circumscrie activ area si delegarea investitiilor straine si asistentei econamic e externe, in principal profesionalizgere

cu autoritatea de actiune a institutie | i guvernam entale specializata in atra a capitalului

• - ae

strain; _ imbunatatirea climatului deeniuafac eri romanesc, in spec ial prin initiative vizind ul reformei economice, dom l investitiilor straine, ritminist politica efectiva a guvernului incond activitatea institutiilor bancare, itiile juridice, financiare, adm e rative, informationale Dene e e deruleaza afacerile în Romania. a

• - conerete in carse

i Imprumuturite extevalut finantarea contului curent al balantei de rne se Vor utiliza pentru:alidarsa si stabilizarea monetara; extin- plati; reconstituirea rezervei are ar; a statului; cons tura- derea si diversificarea sectorului banc finantarea program elor majore de ajusumtaresi struc orica rut la si a investitiilor eficiente, a dezvoltarii si modernizarii infrastructurii, prec 3 uce valuta. ; proiect economic care economiseste saua prod imprumuturilor exte rne pent ru cons umul social. Prin lege sc va limita destinati ot ad git

Introducerea unui nou (ip de management. *': h) _ Reorientarea si continuarea reformei cer un managementa incaliansa ficat si convergent atit economia national pentru agentii economici, de stat, citvasi sipentdeorupotr mblul sau. Legatura -informational-operativa, preve enti toate nivelurile iva corectiva permanent, la ptab economice si sociale, na poat fi decit biunivoca, permanent flexibila si ada ila in reia- e tia directa a deciziei cu rezultatele macro si micr o-economice. modernizare si remodel are a man egement- Se va elabora o strategie nationala deo va aplica consecvent si nu conjunctural in

ului, pe care CONVENTIAiuniDEM OCRATICA functie de interese si pres imediate, indivman iduale sau de grup. | In legatura cu introducerea nou lui agement se vor organizaecon cursuri intensive si potrivite cu specificul agentilor omi ci, ieftine, lipsite de generalitati inutile si rela r de munca, prin stimularea si semob ilizarea Se va concretiza o innoireă setiilo inua nivelurile ierarhic e, va orizon- activitatii si inteligentei salariatilor, si vor dimmai scurte, decizia se accelereaza, se inta- taliza decizia operativa.tieCulastru cturi operationale eaza. reste capacitatea de reac modificarile pietelor, iar riscurile de eroare se limit - _ 34

Pagina 27

3 Inconceptia CONVENTIEI DEMOCRATICE forta de munca este o investitie care, in valoarea adevarata. trebuie protejata si, in acelasi timp, economisita si pusă

3. REFORMA PROPRIETATIL ~~ o

In procesul de trecere la economia de piata, reeconfigurarea proprietatii este unul din principalele mijloace pentru restructurarea economici. Trebuie admis ca sinipla dezetatizare a economiei, a vietii economice, nu va rezolva de la sine problemele tranzitiei. 7 In conceptia CONVENTIE] DEMOCRATICE din ROMANIA proprietatea particulara este conditia indispensabila pentru exprimarea adevarata a persoanei umane, singurului izvor real de siguranta sociala, de valorificare eficientaa resurselor materiale si umane in folosul individual si al intregii societati. Totodata proprietatea este si cel mai sigur mijloc de protectie sociala. | | SE Reforma proprietatii accelereaza restructurarea economiel, fiind in acelasi timp accelerata de aceasta. Reforma proprietatii se realizeaza prin:

• - privatizarea progresiva a proprietatii de stat, ca proces de transfer al proprietatii

dinspre sectorul public catre cel particular; | | | oe incurajarea si dezvoltarea accelerata si cu preponderenta a proprietatii particu- lare (intreprinderi mici si mijlocii - in special de productie si servicii). So | Transferul de proprietate este principalul proces al reformei cu caracter si efect strategic. El se realizeaza prin: 7 | | | _ -privatizarea de suprafata (generala, en-gros), indirecta, fiindorientata catreproprietari . temporari, interimari, tranzactionali (cum sint fondurile de proprietate); Se

• - privatizarea de profunzime (reala, efeotiva), directa catre proprietari particulari -

persoane fizice sau juridice - ca destinatari ultimi si firesti ai privatizarii, o ___ Orice forma de privatizare se socoteste incheiata (éfectiva, reala)cind persoanele fizice saujeridic particulare detin controlul (pozitia dominanta) asupra managementului entitatii economice privatizate. — | | Pina la un punct, convietuirea celor doua forme de privatizare este posibila, dupa care, interesul maximizarii transferului de proprietate dinspresectorul de stat spre cel particu- lar devine conilictual cu interesul maximizarii valorii de piata a titlurilor de valeare aferenta acestui proces. . Legislatia in vigoare mu face distinctia intre cele doua feluri de privatizare pentru transferul proprietatii de stat. Aceasta se refera numai la privatizarea de suprafata, prin care controlul (proprietarului) este transferat in realitate nu proprietarilor particulari firestici, umor institutii intermediare (cele 5 foriduri ale proprietatii private si 1 fond al proprietatii de stat),

aflate mai mult saumai putin sub influenta statului. Totodata, Agentia Nationala de Privatizare, pina la crearea fondurilor de proprietate si fondurilor insele, dupa crearea lor, sint institutii implicate atit in privatizare, cit si in managementul portofoliului de valori - active, titluri de proprietate, actiuni, obligatiuni etc. | a | Particularitatea conceptiei CONVENTIE] DEMOCRATICE din ROMANIA o reprezinta: |

• - distinctie dintre privatizare si administrarea/gestionarea (manage entul) portofoliului

de valori; |

• - separarea intereselor de privatizare prin prevederea unei institutii guvernam entale

respousabile exclusiv cu transferul direct al proprietatii catre proprietarii particulari finali 25.

Pagina 28

„(Agentia Nationala de Privatizare) si de institutii financiare distincte, care sa se ocupe cu managementul portofoliului (fonduriintr-un numar cit mai mare), sa functioneze pe criterii si principii de performanta (comerciale) si sa fie operate mixt de catre experti romani si straini;

• - privatizarea ue profunzime ca proces auténtic de transfer al proprietatii de stat,

realizata progresiv si nemijlocit (direct) catre proprietarii particulari ca ultimi si firesti destinatari ai privatizarii. . Dezvoltarea sectoarelor de proprietati particulare si privatizarea agentilor economici de stat, se vor stimula deopoiriva Programul general de privatizare va cuprinde esalonsreain timp a ramurilor si a agentilor economici, principiile, caile concrete (vinzari de active sau de actiuni, concesionare etc.), evaluarea implicatiilor financiare, efectele scontate s.a. ‘Intr-o tara in care statul a fost- unicul proprietar si unicul manager, racordarea procesului de recontigurare a proprietatii la restructurarea rapida si masiva a economiei este singura alternativa pentru iesirea din criza economica si sociala. In afara cresterii eficientei agentilor economici si a imbunatatirii finantelor publice, privatizarea mai este determinata si de:

• - scopul political lim itarii si micsorerii corespunzatoare a puterii si influentei statului

in economie, prin reducerea marimii sectorului public, concomitent cu sporirea concentrarii activitatii statului asuprapoliticilor si controlului acestora, in locul preocuparilor adm inistra- _tive etc. Statul trebuie sa renunte fa toate sarcinile care pot îi indeplinite depersoanele individuale sau de asociatiile lor liber constituite;

• - dezvoltarea unor piete sanatoase de capitalin conditiile transparentei ssi areducerii

presiunii concurentei neloiale. | Odata cu reabordarea intregului proces de privatizare, se va promova “Legea repara- tiilor asupra bunurilor mobile si imobile nationalizate, confiscate, expropiate sau prelua- te in mod abuziv de statin perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989". Aceasta va tine sea- :: ma de reparatiile similare care au fost efectuate prinrelatiile cu alte state in decursul anilor, cu luareain considerare ca statul a fost cel care le-a dobinditin mod abuziv, si nu utilizatorii actuali, precum si a imbunatatirilor, completarilor si modernizarilor intervenite. De asemenea, se va avea in vedere,in cadrul intregului context, si restituirea bunurilor si proprietatilor bisericesti (ortodocsi, greco-catolici etc.), ale Academiei Romane, universi- este mai CONVENTIA DEMOCRATICA afirma ca orice metoda de privatizare’ agentilor tatilor etc.

buna decit ““preprivatizarea formala” realizata prin ““acordarea autonomiei’ economici cu capital majoritar de stat, deoarece:

• - pastrarea agonizanta a actualului statut al agentilor economici de stat va spori

suprasolicitarea bugetului public, care, in perspectiva, nu se va mai putea echilibra decit prin _ cresterea fiscalitatii mai ales asupra agentilor economici particulari;

• - sporul datoriilor agentilor economici de stat, in continua crestere, va determina

entuarea vinzarii de active pentru platile salariale. CONVENTIA DEMOCRATICA sustine ca liberalizarea pietelor nuse poate rea- liza fara o privatizare de profunzime, reala, si, competitia intre intreprinderile particula- re asigura eficienta intregii economii, | | Se vor inlaturaprogresiv toate constringerile privind form area, dezvoltarea si functiona- rea sectorului particular. In perioada urmatoare, de 1-3 ani, se estimeaza ca se va putea privatiza: peste 50% din intreprinderile din industria materialelor de constructii, com ertului cu ridicata, alimentatiei publice; 60- 75% din intreprinderile din industria alimentara, agricultura si comertul cu

• - 26-

Pagina 29

auto si + amanuntul; peste 70% din intreprinderile din industria usoara, constructii, transporturi reparatii, precum si peste 40% din intreprinderile industriale. . oO _ | Pe

© Se intentioneaza, pentru desfasurarea si autointretinerea procesului de privatizare, ca +

.. repartizarea veniturilor realizate din vinzare sa fie: 25-29% la bugetul public; 10% semi- gratuitate (20% din actiuni, cu pina la 50% bonus, rabat, de la caz la caz); 11-15% costuri ale procesului ds gestionare a privatizarii; 50% pentru restructurarea economica si sociala. | 2 ‘

3 2 AE epi OTE) rte *

a) Pr 7 1 .

rofunzime nu trebuie sa fie ulterioara restructurarii In mod logic piivatizarea de prof agentilor economici de stat. Privatizarea reala fiind o procedura de transfer de proprietate si nimic mai mult, restructurarea ramine in sarcina noului proprietar (cumparatorul), care prin contractul de vinzare - privatizare va fi obligat sa realizeze un program de restructurare, in vo- lum si o anumita protectie a fortei de murica pe o anumita perioada etc. In acest caz, interesea- za mai ales maximizarea si accelerarea procesului de transfer de proprietate, nu, in primul tind, pretul la care se tranzactioneaza operatia de privatizare. o | Pe de alia parte, si scopul unei vinzari cit mai profitabile trebuie acceptat, ceea ce necesita restructurarea si retehnologizarea agentului economic in cauza, inaintea privatizarii, pentru obtinerea unui minimum de Valabilitate si profitabilitate, precum si garantia recuperarii capitalurilor investite (autohtone/straine). © Oe -

„ Aceasta situatie face ca restructurarea si privatizarea, in conceptia CONVENTIE! DEMOCRATICE, sa fie orientate, stimulate si realizate printr-o procedura “‘din aproape in aproape, stop and go*”, in formă si modalitati variate, adecvate conditiilor concrete, inclusiv -— ment si practicarea form elor intermediare (concesionare, inchiriere, locatie a gestiunii, manage privat). Si i E si desfasurata accelerat, Ea are si avantajul ca va fi demarata rapid procedura , „permite corectarea procesului de privatizare pe parcurs in functie de rezultatele periodice concrete, economice si sociale, In toate cazurilecare vor avea drept scop profitabilitatea vinzarii (mai ales a celor catre investitorii straini), procedura ‘din aproape in aproape, stop and go“

permite dim inuarea riscului de subevaluare la vinzarea de actiuni si active. Initial vinzarea se va controla prin loturi si structuri mai mici pentru determinarea pretului de interes. Ulterior se vor plasa pe piata majoritatea acestora. | Dana piata interna de capital nu se va dezvolta suficient, aceasta procedura poate asi- gură si alternative de finantare indirecta prin:

• - pachete de actiuni pentru reglementarea si compensarea unor acorduri de plata, pen-

tru concilierea unor revendicari etc. = * |

• - transformarile datorie-actiuni, care perm it bancilor creditoare sa schimbe datoriile in

actiuni. Bancile pot vinde datoria partii interne/externe care cauta actiuni, Un astfel de procedeu conduce si la reducerea datoriei externe faraa scadea participarea la schimburile externe, iar piata care participa cistiga evitind imprumuturile. | - ” Restructurarea economiei realizata prin procesu l de privatizare de profunzime conduce la stimularea dezvoltarii unor activitati, produse si ramuri pentru care piata da semna- le de interes si, dimpotriva, la decaderea umor activitati, produse si ramuri pentru care nu mai exista interes, deci viitor. | Daca scopul privatizarii este numai vinzarea, la un pret cit mai mare, atunci procesul de privatizare va fi lent si depresiv economic inca o lunga perioada de timp, pina cind sa-si realizeze efectele de antrenare. | Daca pretul nu este criteriul esentia l al vinzar ii, ci demararea procesului de

-

• - 27

Pagina 30

„restructurare si de revigorare structurala a economici, prin schimbinarea naturii proprietatii, fiecare caz atunci acesta dobindeste o importanta secundara si el se va orienta functieal deinvesti in parte. Se va putea astfel promova deopotriva putinul capital autohton si cel torilor ____. straini in sustinerea relansarti agentului economic in cauza. i mai degraba decit un Toate acestea fac ca privatizarea sa devina o optiune politica, punct de vedere comercial la momentul vinzarii, care insa nu trebuie sa disocieze strategia de privatizare de cea de restructurare.

CONVENTIA DEMOCRATICA din ROMANIA considera ca actuala legistrea- atie privind transformarea intreprinderilor de stat in societati comerciale si regii antonome a lizat numai o schimbare forinala de statut. Sint neclaritati majore, mai alesjustificin ceea ce priveste alocarea dreptului de proprietate, numarul mare de regii autonom e nu este at de specificul activitatii si de gra interesl economic. Acestea se vor restringe la sectoarele dedu strategice, serviciile publice si monopolurile nationale. Restul, chiar daca actioneaza infr-o pia- ta imperfecta, vor fi transformate in societati comerciale, ceea ce, pe de altaa parte, va deter- mina si.scaderea presiunilor de subventionare de la bugetul public. cinta a _Considerindu-se situatia economiilor banesti interne reduse, conse programului de macrostabilizare impus, si lipsa de tentatie a investdeitorilo r straini ca urinare a credibilitatii si stabilitatii politice reduse, se va revedea procesal privatizare inceput, fa-

ra a fi oprita distribuirea Certificatelor de Proprietate, pentru determinarea gradului posibil de impiicare a capitalului particular autohton in procesul priva ii, cind: tizarpina poate

• - se va evalua corespunzator capitalul particular autohton care fi atras in intreaga

privatizare si se vor stabili conditiile optime pentru atragerea acestuia; | - se va elabora o strategie coerenta pentru transformarea Certificatelovetsr de Proprietate 0. (yciur _. in actiuni pina Is organizarea si functionarea burselor de valorila; scader [i |

• - se vor reglementa problemele posibile sa apară ea valorii de piata a

Certificatelor de Proprietate si a protejarii lor in cazul falime ntului umor agenti economici. ia de gestiune, _ se vor reexam ina conditiile de utilizare a formelor intermediare (locatara. concesionarea, inchirierea), cu garantii profitabile si privatizarea reala ulterio | i insitutions! Probleme deosebitepot sa apara la oferta publica de actiuni in lipsa cadruluerii specific pietei primare a capitalului. De aici, necesitatea imediata a atrag bancilor comerciale in plasarea actiunilor pe-piats. a In toata aceasta perio ada se pot utiliza - si este chiar indicat - contractele de management, leasing si a concesionarilor si inchirieriler, ca instrum ente rapide.de amelio- privatizare. — _ rare a eficientei agentilor economici de stat si ca prim pas spre

La vinzarea activelor costisitoare si a intreprinderilor falimentare,tainitia l se va privatiza managementul, moment in care se va stabili si un pret initial. Aceas se va defini- tiva pentru privatizarea finala - considerindu-se orice modificare ANIA: cerea sub condu privata. In acceptiunea CONVENTIEI DEMOCRATICE din ROM .- | - privatizarea proprietatii de stat se va desfasura fara a dauna si leza interesele nationale, ale gruperilor socio-profestonale si ale cetatenilor; angajat, in sensul ca

• - procesul de privatizare nu va afecta statatul si calitatea departici

angajatii unitatilor economice care se privatizeaza nu sint obligati sa si pe la proprietate;

• - privatizarea trebuie sa se realizeze in termene elastice, de la ramura la ramura, de la

unitate economica la unitate economica; | | - se va promova un precedeu comb inat de priva tizare LBO-M/EBO (Leverage Buy- Out/Managem ent-Employees Buy-Out) - adica “rascumpararea intreprinderilor de catre

• - 28-

Pagina 31

“orupnl managerial. si/sau de catre salariati” - in cazul intreprinderilor costisitoare sau ei, care nu indeplinesc conditiile de cotare. a celor falimentare, sau,ulterior, dupa infiintarea Burs ..... Aceasts tehnologie evita insuficienta capitalului autohton, al managecilor si/sau salariatilor, prin finautares prin imprumut rembursabil din cresterea prefitelul si din | dividente in noua situatie; . a _ se va stimula cresterea interesului asupra privatizarii prin vinzare prin acordarea de facilitati, tinindu-se seama de specificul si de contitiile concrete ale vinzarii.. Facilitatile de cumparare la intreprinderile proprii si acordate salariatilor vor fi mai mari in toate cazurile mai moderate pentru orice alta optiune;

• - se va sprijini si incuraja privatizarea directa a entitatilor rezultate din modularea

agentilor economici de stat cu preponderenta de talie mica si mijlocie, fara limitarea activi- tatii, indiferent de natura si apartenenta capitalului; | |

• - se vor dezvolta unitati productive particulare satelit pe linga agenti economici de stat,

care vor fi asamblate potrivit intereselor financiar-econom ice in societati comerciale holding (cu capital de stat si/sau particular). Totodata;

• - prin masuri ferme se va evita concentrarea societatilor particulare mici si mijie-

in cadrul unor societati mari; cii |

• - se vor legifera conditiile si se vor intensifica vinzarile, catre agentii economict

particulari, a activelor blocate in fonduri fixe, in stocurile de materiale si de semifa bricate; sever reduce drastic limitarile in privatizarea indirecta si directa, ori o combinatie lui de privatiza- a acestora. Se vor lua masuri pentru evitarea coruptiei si birocratizarii procesutive re si pentru evitarea transferarii atributiilor si raspunderii puterii legisla asupra celei executive; | participarea investitorilor.- we.fi eliminate oricare din limitarite privitoare iacare se alla, straini. Proprietatea privatizata va cuprinde st pamintul pe | - se va garanta constituirea proprietatii si proprietatea ca atareindiferent de natura capitalului (antohton/strain). Crearea forin elor colective (indivizibile) de proprietate se va reglementa raenisi ca exceptie. |

De asemenea se va urinari: | |

• - implicarea pe baze comerciale a unitatilor de cercetare, dezvoltare, proiectare de in

procesele de restructurare si privatizare, precum Si antrenarea entitatilor private in actiuni le vinzare a capitalului de stat; |

• - infiintarea oficiilor de brockeraj si a consignatiilor, de stal/private, pentru vinzarea |

actitmilor si transformarea Certificatelor de Proprietate in actiuni; ristice _ constituirea bancilor de date si informatii privitoare la elernentels caractebilitate societatilor comerciale cu capital de stat pentru determinarea gradul ui de profita previzibil; _ antrenarea entitatilor private in actiunile de vinzare a capitalului de stat. CONVENTIA DEMOCRATICA sustine revederea, ain endarea si reregiemen- tarea "Legji privatizarii societatilor comerciale” pentru inlaturarea oricaro r confuzii, introducerea unor mecanisme corespunzatoare de privatizare, pentru echitatea si accesul egal la proprietate, dar nu egalitarismul procesului.

b) Definitivarea reformei pamintului. Se va realiza, fara afectarea proprietatilor obtinute legal pe baza legii existente, in urma revizuirii si perfectionarii Legii fontului funciar, astfel incit: -

• - 29

Pagina 32

RISD

andCerinLp. sy,de pa

FSIS

Pe ES Plt

SF

ctr

2 PAE

a n

• - sa se asig ure in tota lita te defi niti var ea rec ons titu irii dre ptu lui de proprietate; t, de
• - ii romani indreptatiti siimpexcroplusiriet, pin a in prezen

-. sa se puna in posesiesattottmocetastentenitor i), pre ctun si sa se are asc a, la cerere, pos eso ri a8

la. acest dre pt (fos ti in, car e iucr eaz a in agr icul tura si au domiciliul stebil în fam iliile fara pam int sau cu pam int put | bil’ ’ si se recu noaste Legea “a ; Comuna “48 _se va des fiin ta fara ech wee os ivoc coe ficie a [i ntu l de ‘ e chival . ent ara * « e,

/ 23 ma rtie 194 5 pen tru refo rma agr ata, prin care s-au exp rop iat terenurile agricol me . 187 constituind pro,prie nelor, care depase tati ale persoaiazu sc sup rafata de 50 ha. Si “anime: pamintul artificiale. arabil, livezile finetele, baltile, rite rea sta de fapt la 1 187 prietatilor din zo- ianuarie 1990 a prorete De asemenea, se recpraunocaraste ora apl icarea Leg ii nr. / 194 5 si a dec lor de confisca- nele necoop era tiviz ate , asu re ulterioare nu au avut etecte.

ea refo rme i pam intu lui se va face oda ta cu rest ruc tura rea si priv atiz area Definitivar de stat tinindu-con set de faptul ca: treptata sectorului ramastate a , pam inturile care apaele rtin si deservesc domenidei pen tru

• - camin in proprie varpubeălica nic: ferm didact ice, statiunile cer ce-

st promo proautgreofinsuluanti teh cercatarea stiintifiala,caferm are a oco alel or agr icole ete.; tare exp erim ent ele m ode l cu ibil itat i loca le si fact orii pedo-

• - suprafe tele ce se vor atri bui sint in fun otie de noi le pos |

climatic din zona; i : 1 ianu r ramase cu fondulterefunnurciari noiexisŞitentrant lasfor arie 194 6 sia celor .. -privatizarea I.A.eaS.-uin rilo circ uitu l agr icol de ma rea lor in Societati intr infiintate prin e S.A. odu cer | o comerciale agricol EN TIA DE MO CR AT ICA din RO MA NIA con side ra un noi sens © tara nul CONV la proprietatea asupra pamintului sa fie actionat la proprietatea pe care sau ind rep tatitul

. trebuie sa o primeasoa de drept. | c) Privatizarea in comert si servicii. ast a va îi rap ida si com ple ta, impuni ndu -se de la sine , deoare ce rea lizeaza legatura Ace directa intre puterea dea cum parare a consumatoriloori. 'sir preturi. Este necesară asigurarea uno| r raporturide concurent iibe ra si loiala intre prestat tru Pentru aceasta: /- _- se va realiza cadcom rul legislativ specific pen socesul intreprinzatori)lorsi ia(deretestat aus prin ercializareive;libera (materii prime, materiale, eneAa rgie particulari) la resurse administrat de desfacere, fara restrictaccii eler at si progresiv activitatea de stat si se va promova inacelasi riim

. ge va restringe oo initiativa particulara; capitalul particu _ - Se va incbraajăpot lar in inv est itia si activitatile din domeniul forismulai si punerea în valoare entialului natural si istoric al tarii; terea calitatii serviciilor de orice _ seva stimula dive ica si inspecial crestectia consum atorului. rsificarea puterndra fel, totodata introducindu-se regiem entari stice pentru pro i se va realiza prin legeusiprenorvedmaeritive e cu respectarea specific Protectis consumatorulu administrativ intregitec cor esp unzatoare in Dreptul

civil si prin intermediul legii penale va urmari: pretejarea in prevederilortecDretiaptuconluisum atorului penal. Pro tuale (impotriva comportamentului fraudulos si a incalcarii conditiilor de relatiile contraciva bunuriler daunatoare si periculoase (în situatia cauzarii unui deces Sau vinzare), impotrri corporale de pe urma vinzarii) si impotriva informatiilor care induc in a unei vatama i " si se vor emite Se va infiinta "Consiliul National pentru Sesizarile Consumatorulu eroare.

• - 30 -