Ediția 1992

Pagina 33

reglementari cu caracter de lege (Acte) privind alimentatia, produsele medicamentoase, RI >

produsele chimice etc., ca si pentru manipularea acestora. Să ; | „Pentru protectia consumatorilor impotriva informatiilor care induc în eroare se yor “promova “Actul de marketing" si prevederi în Codul penal. "_seva stimula constituirea asociatiilor profesionale pe domenii specifice de comert si servicii si se va constitui cadrul normativ pentru apararea intereselor intreprinzatorilor individuali si asociati in aceste domenii, _ _ | Se Imbunatatirea sensibilaa ofertel de marfuri se poate atinge mai rapid, infr-« prima „etapa, pe seama privatizarii comertului cu ridicata, cu amanuntui si a transportului auto de marfuri, |

d) Privatizarea fondului de locuinte de stat. Va determina crearea unei piete specifice, care pe termen mediu, prin mecanismele de piata, va stabili pretul caselor si apartamentelor,Realizarile acestei piete vor constitui princi- pala sursa de relansare a sectorului constructiei de locuinte. — Privatizarea locuintelor de stat va tine seama de proprietatea initisia. De ase- menea, pentru echitatea posesiei asupra unuia sau a mai multor active sigure, se va elabora o lege obiectiva, nepartinitoare. | Privatizarea locuintelor de stat atrage: | |

• - dim inuarea presiunii exercitate de cheltuielile de intretinere asupra bugetelor locale;
• - regularizarea nivelului dobinzilor la creditele acordate pentru dobindirea

locuintelor: | | | | 7 | - o mai mare mobilitate a fortei de munca specifice in corelare cu necesitatea pietei locuintelor. ; | __ CONVENTIA DEMOCRATICA, pentru calmarea actualelor tensiuni, cit si a celor

| | |

previzibile, va asigura: ~ - definirea conditiilor si a programului liberarizarii esalonate a chiriilor, in corelare directa cu cresterea venitului net real si protectia celor defavorizati;

• - clarificarea realocarii sau despagubirii fostelor drepturi de proprietate precum si a

noilor drepturi asupra locuintelor din fondul de stat, terenurilor urbane si infrastructurii urbane; pentru

• - corelarea resurselor bugetare cu subventiile de dobinda la creditele acordate

cumpararea locuintelor din fondul de stat; a |

• - cum pararea locuintelor construite din fonduri de stat numai de catre actualii chiriasi.

_ Lecuintele libere, construite dis; aceleasi fonduri, vor putea fi cum parate de oricine, dar nu vor putea fi revindute speculativ; 7

• - delimitarea responsabilitatilor administratiei centrale si locale in dezvoltarea urbana

si in gospodarirea fondului de locuinte;

• - accelerarea privatizarii unitatilor de constructie (antreprenoriat);

-sevor stimula primariile sa construiasca locuinte de inchiriat si locuinte sociale (direct sau prin agentii economici). a -

3. RESTRUCTURAREA SECTORIALA

Necesitatea restructurarii sectoriale provine din agravarea efectelor perturbative ale dezechilibrelor structurale intra si intersectoriale, structurilor de productie ale econom iei | romanesti; _ consumuri excesive de intrari (energie, materii prime, forta de munca) pe unitatea de 37-

Pagina 34

getice, materii prime si materiale de ba- «productie, in timp ce productia interna de resurse enerSă za (metaluigice si chimice) a scazut; state membre ale CAE| R. si redu a | - scaderea exportului.in fostele cerea importului de resurse energetice si materii prime din aceste tari, iar pe celelalte piete externe cererea si competitivitatea au scazut in timp ce inclinatia ,pent ru importuri a crescut; | - se produc bunuri fara cerere pe piata in timp ce nu se prodpred uc bunuri in cantitatea, calitatea si sortimentele cerute de consumatori, tar in unele domenii se uc mai muite bunu- ri decit pot fi distribuite; pc | - declinul puternic af investitiilor, minusul provocat din retragerea in mare mastira a bugetului de stat din aceasta sfera nefiind agentilor compensat de actiunile investitionale aleprob

economici de stat, care dispun de resurse Hmif7ate si sint' preocupati mai ales de lemele | | -curente. ite Se adauga la acestea si nerecupererea creantelor Romaniei in terte tari din difer | Ia cauze (razboiul din Golf, dezmembrarea Ingostaviei ete). intermediul restructurarii agentilor Restructurarea secteriala se va realiza prin economici din industrie, apricuitara etc.,u im ase fel ea eficienta stocarii, absorbtiei si consumarii resurselor sa sporeasca, Pentr aceasta se va proceda fa: a .. ajustarea capacitatilor de productie corespunz ator disponibilutut de materie prima si de energie prin: restringerea rationala a capacitatilor si cresterea eficientei cons umurilor,

reconsiderarea disciplinei tehnologice, a mana gementului si pe calea retehnolo gizaril progre- sive corelat cu gradul de adaptabilitate a prod uctici cu cererea (interna/externa) si sporirea randamentului fortei de munca. Totodata, se voror)reduc e in mod treptat subventiile si creditele;

• - stimularea preductiilor (industriil orientatefieca catre export (in speciala celor cu

aConsumu- grad siiperior de prelucrare), corelat cu echilibrarea de catre re agent economic „rilor valutare proprii; * _ stimularea si dezvoltarea productiilorcelocare pot asigura piata interne ct bunurile if

necesare consumului popnlatiei si in special a uctiirlor in complementaritate cu agricuitars. de ss medernizarea si dezvoltarea prod a (indusiriale,| agricole) | capabile recuperare rapida a investitiilor; _ vealizarea unor specializari rapide in prod uctia de bunuri si servieii, cu valoare vederea integrarii ineconom ia mondiala; de complementsritate in sructura pietelor exterrine,deincoRS -_ peglizarea snar preductii de bunu ub: si de capital pentru care exista cerere pe pietele din tarile si zonele invecinate; in _ incadrarea structurilor,ramurilor, subramn urilor,si intrepr inderilor economice intr-t | sistem echilibrat si din punct de vedere ecologic;investitii in domeniul infrastructur ilor

• - realizarea unui program accelerat de

(transport, comunicatil, informatizare);

• - dezvoltares sectorului de servicii, de intreprinderi de preductie mici si mijlocii

capital particular si prin privatizarea directa (in orice domeniu), in cea mai mare pondere ‘cupunz integrala sau modulara 4 intreprinderilor cores atoare din punct de vedere ai dimensiunii capitalului fix si uman.

a) Agriculturs. Silvicultura. CONVENTIA DEMOCRATICA considera, pe linga factorul uman, pamintul, cu tot ce inseampa agricultura si silviculture, una edin resursele economice de lunga durata, care va fi principalul factor al refacerii econ intre- omic si al iesirii din criza actuala, Se devorsubzi s- prinde toate masurile pentru practicarea unei agriculturi de performanta, si nu - . 323

Pagina 35

tenta, prin interventia statului in stimularea formei celei mai eficiente in teritoriu'si ceruta de proprietarii de pamint, cu respectarea legilor. a _ “. Cuscopul ajustarii și definitivarii reformei pamintului si e redresarii agricul-turii romanesti, se vor realiza in principal: | |

• - modificarea "Legii fondului funciar", fara a îl alectate afectate proprietatile le-

gal ebtinute pe baza legii existente, pentru ajustarea si definitivarea privatizarii pamintului; _ Concomitent cuurgeniarea si inchsieseă acordarii Titlurilor de Proprietate, cu modifi- carea “Legii fondului funciar“, se vor adopta: "Legea cadastrului”, "Legea arendei si a creditarii arendei", "Legea ipotecarii pamintului” si "Legea asocierii si concentrarii proprietatii funciare”, "Legea creditului agricol”. "Se considera ca proprietarii terenurilor agricole sint liberi sa arendeze sau sa instraine-

• - ze pamintul fara impunerea vreunui drept de preemptiune.

| Se va constitui cadrul legal pentru csdarea terenurilor de catre posesorii de drept, care din cauze diferite renunta la activitatile agricole, in schimbul unei rente viagere echitabile. Se recunoaste dreptul la restituire a! unor terenuri si bunuri care s-aurluat din propris- _ tatea lacasurilor religioase, spitalelor, universitatilor, Academiei Romane, Se va controla si limita prin lege acumularea de mari proprietati individuale si divizarea pamintului extravilan sub lim ita consacrata pe plan local.

• - implicarea statului in dotarea tehnico-materiala a detinaterilor de terenuri

agricole: i “import de utilaje agricole adecvate structurii proprietatii agricole; | i sprijinirea restructurarii unor intreprinderi in scopul trecerii la productia de utilaje agricole ieftine; | + acordarea de facilitati financiare pentru achizitionarea de tehnica agricola, de ingrasaminte chimice, pesticide, furaje, seminte si material de plantat; animale de reproductie” etc. (credite cu dobinzi mici, scutiri sau diminuari de impozite, garantii de stat eto.);

• - crearea unei retele de ferme pilot pe terenurile statului care sa acopere intreaga

siructura pedoclimatics. Acestea vor fi incadrate cu personalul tehnic si de specialitate existent si care va asigura cunostintele, consultanta si asistenta de specialitate in domeniu. Fermele pilot vor functiona ca si unitatile de cercetare si productie si vor fi partial finantate de stat si partial vor functiona ca umitati economice autonome; | . |

• - incurajarea de catre stat a constituirii unor societati comerciale cu capital

particular pentru cumpararea produselor agricole de la mici producatori si distribuirea tile lor consumatorilor (mic-gross). O parte din aceasta activitate se va asigura si de catre societa comerciale pentru industrializarea produselor agricole;

• - favorizarea procesului de conc{ntrare a capitalului in gospodarii viabile sub ra-

port economic pina la nivelul apreciat ca optim pentru fiecare zona pedoclimatica; ___ stimularea dezvoltarii cooperatiei rurale (asociatii de exploatare in comun a mijloacelor de munca, investitii comune, aprovizionare si desfacere, credit, infiintarea de mici intreprinderi agro-industriale, perfectionarea profesionala eic.); i

• - privatizarea statiunilor.de mecanizare a agriculturii si transformarea in ateliere

4

particulare de prestatii, intretinere si interventii, stimulindu-se revenirea in sate a mese- riasilor navetisti, disponibilizati din industrie; _ favorizarea constituirii unui sistem financiar-bancar menit sa asigure formarea si sustinerea capitalului particular agricol (banci cu profit adecvat, banci de asociere, case de consemnatiuni, banci de renta agricola, societati de asigurari, diferite sisteme de niutualitate, de ajutor reciproc etc);

-

• - 33

Pagina 36

• - apticarta unei politici fiscwle cure sa incurajeze dezvoltarea activitatilor agricole

(impozite, dobinzi scazute, credite preferentiale, credite de consolidare, scutiri sau am mari de impozite incaz de calamitate, introtiucerea impozitarii progresive pentru controlul acumularii de proprietati agricole etc.); Aaa oe | "organizarea unui sistem de servicii specifice pentre producatorii agricoli; | - organizarea unui sistem de societsii ca capital particular sau mixt pentre preluarea unor cantitati de produse agricele indispensabile bunei aprovizionari a populatiei de la orase, prelucrarilor agro-alimentare, expert, rezerva de stat etc; |

• - protejarea producatorilor sgricoli de comcurenta cw producatorii straini

(contingentarea importului de produse agricole, prime de export, taxe vamale adecvate); "- constituirea cadrelui legal de combatere si seuctionare severa a actiuriior de limitare a drepturilor de proprietate, de saracire a producsisriler sgricali prin masuri abuzive (impozite excesive, cote obligatorii, vinzari conditionate eto); ti de ssigureri acciate rurale (pentritasistentamedicala partial

• - organizarea sistemul

compensata, pensii de virsta, de boala si de invaliditate etc); | a” reorganizarea sistemulni de asigurare a bunurilor dig gespadariite turanesti (casa, anexe, animale, recolte, plantatii ete.); | |

• - repunerea in funetiune a sistemelor de irigatii si fnctionarea lor pe criterii sirict

economics; i | | " - subventionazea publica a lucrariler de interes netienal cu implicatii im agricat- tura: | | | «mentinerea si extinderea suprafetelor amenajate pentru irteatii, desecari, combaterea eroziunii solului; Sa | | | “retehnologizareama enajarilor existente cuscopul rednceriiconsum ulii specific de apa si de energie electrica; | »prevederea unor lucrari dé investitii necesare protectiei lacurilor de acumulare;

• * subventionarea partiala a costului apei si a cheltuielilor peniru aductiunea apei de

irigatii; afinantarea publica a ibcrarilor de regularizare a tiurilor interioare, de refacere a unor

• - lacuri nsturale si a amenajarilor piscicole;

+ dezvoltarea retelei rutiere tinind cont si de necesitatile agriculturii si de integrare a tuturor localitatilor in viata intregii tart.

• - vefacerea istazaritor contunate și a legislatisi privind pajistile si finetele din zone-

le specifice, mai aies cele montane;

• - reinfiintarea Camerelor Agricole la judete si a Dcoaielor Agricole la comune;
• - erearea pietei terenurilor agricole si a Bursei produselor agricele.

Cresterea eficiente! si competitivitatii productiei agricole este un obiectiv cu dubla | | finalitate:

• - pe plan intern, cresterea nivetului de trai (si conditie psihotogica pentru ca populatia

sa vina in sprijinul reformei) prin sporirea ofertei si o scadere Corespunzatoare & preturilor relative ale produselor agpicale, ceea ce ar schimba favorabil structura de cheltuieli din buge- tul de familie (azi populatia aloca peste 60%'din venit pentru produsele de prima necesitate);

• - in raportuzile internationale, cresterea capacitatii de ofertare si de cotcurenta la

cote care sa ofere pasibilitatea expansiunii externe a produselor românesti.

Citeva mentiuni legate de silvicultura se iinpun ca un minim necesar de masii cars se vor intreprinde de CONVENTIA DEMOCRATICA:

• - 3d-

Pagina 37

&

• - se va institui un regim silvic organizat in ocoale silvice pentru buna gospodarire |

a padurilor de stat, comunale si particular; | | Sa 7 - se vor urma prizcipli-diferentiatdee privatizare, ini primu ! rind restabilirea dreptului de proprietate asupra padurilor, iar exploatarea propr ietati de stat / particulare se va padurilor; | reglementa tinindu-se seama de lenta regenerabilitate #locui torii zenelor montane fara _ se vor acorda cote anuale de lemn pentru sau comercializa pe piată libera; proprictate agricola, cu dreptul de a fe indystvializaprote = 8@ VoF reface si extinde perdelele de enera ctie din zonele de cimpie si se vor reimpadari suprafetele exploatate abuziv si nereg te si impaduri terenurile agricole

• - | :

degradate; i ' . se va limita prin legi anuale voluraul de masa lemnoasa exploatat; c si/sau particular in

• - se vor constitui intreprinderi mici si mijlocii, cu capital publi

zonele forestiere pentru exploatarea si prelucrarea lemnului;

• - se vor incuraja financiar si economic intreprinderile partic ulare peritru valorificarea

produselor auxiliare ale padurilor si plantatiilor forestiere (fructe, pasuni impadurite, flori pen- tru miere etc.), “! „i

b) Iedusi WSs agenti economici ci capii: *.

Prin restructurare, de la productia mij mediare se va trece la productia destinata consumululei afinal pe piata interna si externa. Aceasta productiei industriale, ci rentabi- nu inseamna reducerea automata a valorii globa seama agentilor economici viabili. de afaceri pe

• - lizarea si eficientizarea pentru cresterea cifreiinchid

Unitatile ci valoare adaugata negativa se vor e, plata ajutoarelor de somaj si recalificarea fiind mai putiri costisitoare decit intretinere a in functiune aacestora. | | Acest domeniu este marcat de un paradox fundamental: coexi stenta unei ignorante “frapante in anumite segmente si unitati cu o capacitate intelectusia si de munca extraordinara, a facte- Aceasta combinatie ascunde potentialul de progres printr-o aparenta depreciere rilor de productie.

'* Premisele si scopul restructurarii. Este necesar sa se porneasca de la imbunatatirea raportului consumuri-contributie a valorii adaugate la PIB (prod usul intern brut) pe baza:

• - contributiei agentilor economici - prin ei, 4 ramurilor de venit national - fata de

consumul de materii prime, materiale, si, in special, de energie; | |

• - productivitatii si competitivitatii pe piata externa;

de reintegrare a facilitatilor _ marimii efortului financiar propriu si adaugat, vitezeiciare financiare acordate si coreciarea imperfectiunilor pietelor finan ; munca;

• - managementului efectelor restructurarii inplanul ocuparii fortei dee-dez

. -corectarii externalitatilor (poluarea m ediului,ac tivitatea decercetar voltare etc); tea Abordarea programului de restructurare a industriei va lua inconsiderare solvabilita deosebit de precara a majoritatii agentiler etonomic i, agravata si de existenta stocurilor de ctia term inata dar fara cerere, toate acestea materii prime, de productia neterm inata si de produ in locul activelor lichide tipice economiei de piata; gestiunea costurilor, Restructurarea agentilor economici se va fandamenta apeamo rtizarii capitalului. obtinerea unui raport pozitiv intre capital si pred uctie, accelerare Prioritatea va fi ajustarea costurilor interne, costurile unitare externe fiind in afara controlului sau a posibilitatilor de influentare semnificat iva. Insa, influenteie costurilor externe rtate,

(energia electrica, materiale purtatoare de energie, materii prime si materiale impo -35-

Pagina 38

impozite fiscale) pot fi dima ainua te prin investitie si mai bimtatia iorg anizare interna-a proceselor de

• * munca, schimbarea ferm itulman agementului si a morali aceagelasintugen lui economic.

A continua spir nostalgic de pina acunt si cu de optiuni, inseamna lai economic si iraplicit a intregiiul pop ulatii. saracirea generală a sistemuva e program sau de restructurare pe baza | Fiecare intreprispe ndere trebui sa-si elabpiatorez a, Apr oba rea si even tua| corectarea preve- crit eriil or de eficient a cific e econ omi ei de prietarilor. derilor programului de restructurare este de competenta reprezentantului pro

• * Statul si restructurarea intreprinderilor. Pentru o restruct urare viabila este

esentiala separarea inst atribatiilor statului ca proprietar asupră majoritatii itutionala a e, de: stri but iile ace luia si stat - agentil or eco nom ici, soci etat i com erci ale si regi i auto nom regulator al activitatilo r economice in lipsa unei piete corespuiizatoare si suficient de puternice. “Exe | rcita rea | dre ptu rilor de | prop rieta r a stat ului asu pra age ntului economic de catre

| reglare a sectorului caruia ii apartine entala, care are atributii si de trol aceeasi institutie guvernameaz icarcerea ta con ul adminissine trativ. agentul economic, eckival a curitrein Guvernului, proprietatii asup ra insasi a agentilor Cunoscindu-se rolut dife înal proc esul de restructurare,me® prin lege se va procuraeda ime- economici de stat si al mansger ilor pe baza “<centractelor de manage + ceea ce asig Ca: diat la instituirea conducerii ca proprietar sa fie similare cu cele ale unui proprietar

• - atributiile statului functionarea cit mai eficienta a intreprinderii;

particular, al carui obiectiv este iile sale cu re eprinderilor,prin instituttial | interventia stattata ului în resiruelurareă intr al sectonui- de regulator, devine limi i lapriva strictul necesar si evita tratamentul preferen | lui de stat in detrimentul celu t; a

• - finantarea programelor de e,rest ructura re sa fie asigurat parte pe seama

a o Ia ” intreprinderii. In cazu costul sprijinului statului se va evidentia explicit in l regiilor autonom la caz la caz. | "bugetul public si va fi minim si diferentiat me de ca: ts In ceea ce privesteticiprodeced ura fali ntul, in toatpene dec iziile se va avea in vedereflict staf nu sint entitati indede stat, dente si ca nu exis ta un con | «agentii econoz amin doi fiind proprietate real intre debitori si creditori, intreprinderilor mici si efacterii sociali pot inhinibaoferlich idarea, pina cind alternailetivaprin eficienta econom ica; mijlocii ieste coreaspuunu mzatoare ta locu rilor de munca si viab con tagi une lich idar ea altora, | „lic hid are i age nt eco nom ic poa te gen era pri z

dintre care unii pot fi furnizori de servTIC icii sociale indispensabile. ntului, CONVENTIA DEMOCRAmunca,A vaou pro ceda selectiv in deciansarea falir,me ri- Lă

pietei forte: de ri de mun somerilo recalificarea organizaidarta iia tota cu favo

• - corelat cu formareacrea noi locu ca, in locul lich le favorizindu-se

zarea investitiilor toareresde uno t acti vita ti, cu lich idar i par tiale si rest uctu rari substantiale. continv area sau reco nfig ura , in toate cazurile, penatrufi age ntii economici Procedura falimentului senegvaativaplia,ca,devinsaera tori )car e nu vor pute scoa si din aceasta cu pierder i (cu valo are ada uga ta situatie prin masurile de debacce locare a platilor si nici pe baza unui program riguros de restructu- rare economico-financiara ptat de banci. deosebit de mare, rezolvarea - fie si partiala- Miza restructurarii indea ustrici este salariatilor acestoral iatde conditioneaza: imediattere- asig urar locurilor de mun ca reale si un traiinde rilor in procesu in per spe ctiv a - cres a inte resu lui si a valo rii de piat a a intr epr ru stabilizs- |

Restructurarea industriei se va desfasura pe baza unui Progrant lege pent | privatizare.

-

• - 36

Pagina 39

„zen ramurilor în criza si amelicrarea structurilor industriale, program prin ordon care statul, puterea publica, conlucrind cu agentii In cauza in cauza organizeaza adaptarea ataa cererif si a ofertei prin reducerea etapizata, programata a capacitatilor dé productie, eforturi- je aferente suportindu-se in nod echitabil de catre toate intreprinderile implicate. Un asemenea program este necesar deoarece: a

• - e vreme capitalul public trebuie sa suplincascs actionariatul privat, in prezent

inexistent, iar in viitor acesta va avea structuri fragile o perioada. De asem énea racordarea la -civcuitul economic mondial poate conduce la cresterea riscului de destab ilizarăa actionarului autohton si la pierderea caracterului national al actionariatului autohton; |

• - statul, arie actionar, este un ata ia restructurarea si modernizare a agentilor

lasa pe sea- ecenontici si in prevenirea escaladarii haosului economic actual (daca totul se maisale, -ma mecanismelor unei piete imperfecte). Astfel, Guvernului, prin organis mele ii revine a aces- obligatia participarii la elaborarea si aplicarea impretma cu agentii in cauza (la intiativinterne tora) a unor politici adecvate, ample si rapide, bazate in principal, pe cerintele pieteiadaugate/ externe si in concordanta cu imbunatatirea raportului consum uri - contributii e valorii | ja PIB. . oS ee Subventiile acordate pentru am eliorarea competitivitatii tehnologice si a produselor, diferentiate pe grade de interes rezultate din tendintele manifestate pe piataii (interna/externa), | se ver proteja împotriva transformarii lor in instrument al politic sociale (evitarea . consumului subventiilor in salarii sau in sporuri salariale si in asigurarea unor locuri de mun-

o | | , ca nenecesare), | In cadrul programului lege mentionat se vor dezvolta o serie de progra me operationa- le: | E «Programul “Baza si infrastructura tehnolegica*? impartit in dous subproasocia grame: . infrastracturi de baza - printre altele: cai ferate, porturi si energi ile ti- ve ale infrastructurilor etc.; care contribuie la dezvoltarile industriale;

• - infrastructuri tehnologice - crearea acelor infrastructuri tehnologice care pot

contribui efectiv la modernizarea industriei traditionala, intensificarea folosiriiii tehnol ogiilor de productie, crearea de produse prin tehnologii noi, cresterea productivitat si imbunatatirii calitatii in industrie, perfectionarea si recalificarea resurselor umane. e Programul “Instruire profestowala’’ - pentru intarirea capacitatii tehnice si managem entului intreprinderii. | | Programul “Stimulente pentru investitii productive’’ (private/proprietate publica)

• - pentru modernizarea/inovarea/dezvoltarea tehnologica, productia de calitate si conversia

energiei/rationatizarea consumului de energie. Acest program sprijina si actiunile de restructurare şi modernizare acaror selectare este data de semnificatia impactului economic si social, general sau regional, de importanta strate- gica in dezvoltarea tarii. «Programul “Directii de productivitate” - sprijina actiunile focalizate pe factorii de productie, cu pondere pe tehnicile si tehnologiile cu efecte in cresterea produc tivitatii prin: a lucra cit mai bine in minimum de timp si intr-un spatiu cit mai reduseleme prin - reorganizarea intreprinderitor pe zone autonome de productie (unitati tehnologice ntare), care sa functioneze ca tot atitea intreprinderi mici si mijlocii (sarcini polivalente si autono mie). + Programul *Calitate industriala si desiga”” - intarirea sistemului de manag ement al calitatii, constientizarea nationala a producatorilor si consumatorilor, introducere ina circuitul a,

economic a componentei de design. e Programul ‘‘Publicitate, introducere, control“ - un sprijin pentru dezvoltarea -37-

Pagina 40

industriala printr-um cadru de| informare in detaliu asup ra programelor suboperationale si = = “mijloacelor financiare. _ «Programul ‘Sectorial strategic” - informatizarea proc eselo r si dezvoltarea industriei mijloacelor de productie. “i ob. produse finite. <4 a eae

EE

PRG IRS RES i Sica LiNE OEVERECI uctiei de otel circa 66% repreziritarurg Îi 3

• * SIDERURGIA - din fotalul proddin produsele finite specifice sidé iel. 34% din

Consumul intern este de seapro ximativ 75% intreaga cantitate de otel misca sub forma de semi-finite cu efecte semnificative| in cresterea ozitul pe circulatia marfurilor). pretului din transport si ICM (imp 65% au fost efectuate (ex. Combinatul de la Calarasi). ‘Din investitiile in curs, cca. tul investitional sa se concentreze pe finalizarea In continuare ss impune ca, ineforimbunatatiri tehnologice pentru cresterea calitatii, selectiv lucrarilor de la Calarasi si,getic le si a pierderilor, reducerea consumului ener , de materii prime si materiatele pietei (interne si la un export Restructurarea domeniului in concordanta cu cerin serie de programe specialesupu si de tone anual) va fi insotita deiodem posibil, de cca. 2-3 milioane strib unca, din intreprin deri le se

natura regionala, pentru redi uirea și. reocuparea forte | , rii consolidarii financiare restructurasau

• * CONSTRUCTIA DE MASINI - desi partial corelipsa spunzatoare din punct de vedere alza

consumului de energietiva!si.gedenera specializarii, se caracterizea toare de aport valutar, inrarea pe verticala. profit care decurge din integ | printr-o pierdere rela in lipsă unui grad corespunzato r de automatizare a Ca urmare a acestei organizari,ener erialele au o pondere necorespunzatoardee proceselor de productie, cheltuielile cu giaunesi mat de cereri pe piata interna si externa, cota in costurile de productieta.. Des i domeniul disp um si „cheituieli este ineficien pentruspec salariile personalului direct productiv si tehnic, prec So ‘pentru cercetarea - dezvoltarea ifica, oo Restructurarea între prinderilor acestei ramuri trebuie sa determine:

„1 “Sporirea produselor num a intregii industrii erizentale pet finale cu efect de antrenareontr cit mai mare de subc actanti concuren tiali, din punc baza contractelor directe cu un arredu nt de natura de vedere al pretului si capabilire);sa ca preiul prin cresterea seriei (indifere | | proprietatii, de stât sau particula ii preceseler cu scopul stiră ular ii rate i pro fi-

• - cresterea mecanizarii si automatizar

ener giei si materialelor; a tului si scaderii dependentei de costurile arii si dezvoltarii de specific in holding-uri sau prin | -integrarea cercetarii, proiect

• - adaptarea variatiilor de structure| socio-economic la orientarile| noilor|

asociere cu marile intreprinderi; activitati | si de proprietate. | * ELECTRONICA, ELECTR OTEHNICĂ SI MECANICA FINA- concentrezacea mai bune calitatea fortei de munca din tie critica privind economie. Acest domeniu este intr-o situaa ive. _ accesul Is productia si tehnologiile competit ea tendintelor asimilarii inte cugral e Se impune, in toate cele trei ramuri, eliminar internationala. specializarea si cooperarea intre intr eprinderi si te cu nevoie de crearea de societati mixtran

Fiind deosebit de dinamice in innoire, estenece parteneri straini, asigurindu-s e astfel tehnologiile sare, integrarea intr-o productie s- frontiere si finantarea necesara alinierii competi tive pe pietele externe. O asemenea orientare descolta hide si potentialul necesar inno irii intregii econontii, piata si odata cu creaza posibilitati deosebite de dezv re a serviciilor moderne in intrega ~ 38-